Psalmi 107
107
PSALMUL 107 (106)
Imn de mulțumire
1Preamăriți-l pe Domnul, pentru că este bun,
veșnică este îndurarea lui!
2Așa să spună cei răscumpărați de Domnul,
cei pe care i-a răscumpărat
din mâna asupritorului,
3pe care i-a adunat din [toate] țările:
de la răsărit și de la apus,
de la miazănoapte și de la miazăzi#107,3 Lit.: „de la răsărit și de la miazăzi, de la miazănoapte și de la apus (dinspre mare)”.!
4Rătăceau prin pustiu#107,4 Ps 106,4-32 prezintă, în patru strofe, patru categorii de persoane: 1) v. 4-9 – membrii caravanei, rătăciți prin pustiu; 2) v. 10-16 – prizonierii; 3) v. 17-22 – bolnavii; 4) v. 23-32 – marinarii. Fiecare strofă este compusă din patru elemente: prezentarea situației, rugăciunea, eliberarea și mulțumirea.,
umblau prin pământ uscat
și nu găseau nicio cetate
în care să poată locui;
5[sufereau] de foame și de sete:
viața se stingea în ei.
6În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul
și i-a mântuit din necazurile lor;
7i-a călăuzit pe drumul cel drept,
ca să ajungă într-o cetate
în care să poată locui.
8Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile [pe care le-a făcut]
în folosul fiilor oamenilor!
9Căci el a săturat sufletul însetat
și a umplut de bunătăți
sufletul flămând.
10Ei locuiau în întuneric și în umbra morții#107,10 „Umbra morții”. Expresia indică întunecimea cea mai densă și face aluzie la împărăția umbrelor, adică la Șeòl (cf. Iob 36,8; Ier 38,6).,
prizonieri ai sărăciei
și încătușați în lanțurile lor,
11căci s-au revoltat împotriva
cuvintelor lui Dumnezeu
și au disprețuit planul Celui Preaînalt.
12El le-a umilit inima prin chinuri,
cădeau și nu era cine să-i ajute.
13În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul
și el i-a mântuit din necazurile lor;
14i-a scos din întuneric și din umbra
morții și lanțurile lor le-a rupt.
15Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile [pe care le-a făcut]
în folosul fiilor oamenilor!
16Căci a sfărâmat porțile de bronz
și a frânt zăvoarele de fier.
17Și-au pierdut mințile#107,17 Lit.: „au devenit nebuni”.
pe calea nelegiuirii
și, din cauza fărădelegilor lor,
au ajuns nenorociți,
18sufletului lor i s-a făcut silă de orice hrană
și au ajuns până la porțile morții.
19În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul
și i-a mântuit din necazurile lor;
20a trimis Cuvântul său#107,20 Cuvântul lui Dumnezeu este aici personificat (cf. Ps 33,6), vindecă de orice dezordine și păcat (cf. Înț 18,14-15; Is 11,4). și i-a vindecat,
i-a scăpat de la nimicire.
21Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile [pe care le-a făcut]
în folosul fiilor oamenilor!
22Să-i aducă jertfe de mulțumire
și să vestească faptele lui
în strigăte de bucurie!
23Cei care plecau#107,23 Lit.: „coborau”. pe mare în corăbii
și făceau negoț#107,23 Lit.: „ocupație, muncă”. pe apele cele mari,
24ei au văzut lucrările Domnului
și minunile lui în adâncuri#107,24 Este descrisă seninătatea acelora care contemplă în imensitatea mării puterea creatoare a lui Dumnezeu (cf. Ps 104,25-26; Sir 43,25)..
25El a spus și s-a pornit vântul furtunii
care a ridicat valurile mării:
26se suiau spre ceruri,
coborau spre abisuri;
sufletul lor se topea de groază.
27Se împleticeau și se clătinau ca un om
beat#107,27 Este redat în mod plastic efectul furtunii violente (cf. Prov 23,33-34). și toată înțelepciunea lor pierise#107,27 Lit.: „era înghițită”..
28În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul și el
i-a făcut să iasă din necazurile lor;
29a liniștit#107,29 Lit.: „a făcut să se ridice spre linișite” furtuna
și valurile s-au potolit#107,29 Lit.: „au tăcut”..
30Ei s-au bucurat că valurile s-au
liniștit și el i-a condus la portul dorit.
31Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile [pe care le-a făcut]
în folosul fiilor oamenilor!
32Să-l preamărească
în adunarea poporului
și să-l laude în adunarea#107,32 Lit.: „môšab” (de la verbul „yāšab” = „a locui”), diferit de „qāhāl”. bătrânilor!
33El a schimbat#107,33 Lit.: „a pus”. râurile într-un pustiu
și izvoarele de apă în pământ uscat,
34pământul roditor, în sărătură,
din cauza răutății locuitorilor lui.
35Dar a schimbat#107,35 Lit.: „a pus”. pustiul
în întindere de apă#107,35 În v. 32-35, din Ps 107, autorul prezintă invazia lui Dumnezeu, creatorul și mântuitorul, în realitatea cosmică și în istoria mântuirii (cf. Ex 17,1-7; Is 35,1-2; Iob 38,26-27; Înț 19,18-22).
și pământul uscat, în izvoare de apă
36și i-a făcut să se așeze acolo
pe cei înfometați,
iar ei au stabilit o cetate
unde să locuiască.
37Au semănat ogoare și au plantat vii
și ele au adus#107,37 Lit.: „au făcut” roade îmbelșugate#107,37 Lit.: „roade ale produselor”..
38I-a binecuvântat
și ei s-au înmulțit [foarte] mult
și nu a lăsat să scadă
numărul animalelor lor.
39Apoi a scăzut numărul lor
și au fost abătuți,
din cauza constrângerii răului și a suferinței.
40A revărsat disprețul asupra nobililor,
i-a făcut să rătăcească
printr-un pustiu fără drumuri.
41Dar l-a ridicat pe cel sărman
din necaz și a făcut#107,41 Lit.: „a pus”. familiile
numeroase ca turmele.
42Cei drepți vor vedea și se vor bucura
și orice nelegiuit își va închide gura#107,42 „Închiderea gurii” este un gest juridic și sapiențial al celui care se simte înfrânt definitiv (cf. Iob 40,4)..
43Cine-i înțelept să observe acestea
și va înțelege îndurările Domnului! #106,1; Esd 3,11; 1Cr 16,41 #106,10 #106,47; Is 11,12; 43,5 #Ez 34,4 #Is 41,17 #34,18 #Ier 31,9 #146,7; Lc 1,53 #Is 9,1 #22,12 #22,6; 106,44 #Is 45,2 #50,14; Evr 13,15 #Sir 43,24-25 #89,10; Lc 8,24 #22,23-26 #Is 50,2 #Dt 29,22-23 #114,8; Is 41,18 #Am 9,13-15 #Dt 7,13 #Iob 12,21-24 #113,7; 147,6 #63,12 #Ier 9,11; Os 14,9
Selectat acum:
Psalmi 107: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași