De la ceasul al șaselea s-a făcut întuneric pe tot pământul până la ceasul al nouălea. Iar pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas puternic: „Elí, Elí, lemá sabactáni?”, care înseamnă „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?”. Unii dintre cei care stăteau acolo, auzind, spuneau: „Acesta îl cheamă pe Ilíe!”. Și, îndată, unul dintre ei a alergat și, luând un burete, l-a înmuiat în oțet, l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea. Iar ceilalți spuneau: „Lasă, să vedem dacă vine Ilíe să-l salveze!”. Dar Isus, strigând din nou cu glas puternic, și-a dat duhul.
Și, iată, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților morți au înviat și, ieșind din morminte, după învierea lui, au venit în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
Atunci centurionul și cei care împreună cu el îl păzeau pe Isus, văzând cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat și au spus: „Cu adevărat acesta era Fiul lui Dumnezeu!”.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
