Matei 18
18
Cine este cel mai mare?
(Mc 9,33-37; Lc 9,46-48)
1În ceasul acela s-au apropiat de Isus discipolii și i-au spus: „Oare cine este mai mare în împărăția cerurilor?”. 2Chemând la sine un copil, l-a pus să stea în mijlocul lor 3și le-a spus: „Adevăr vă spun, dacă nu vă veți întoarce și nu veți deveni asemenea copiilor, nu veți intra în împărăția cerurilor. 4Așadar, cine se va umili asemenea acestui copil, acela va fi cel mai mare în împărăția cerurilor. 5Și oricine primește un copil în numele meu, pe mine mă primește.
Despre scandal
(Mc 9,42-48; Lc 17,1-2)
6Dar oricine ar scandaliza pe unul dintre aceștia mai mici, care cred în mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât [o piatră] de moară trasă de măgar și să fie aruncat în adâncul mării. 7Vai lumii pentru scandaluri! Căci este inevitabil#18,7 Lit.: „trebuie”. să vină scandalurile, dar vai omului prin care vine scandalul! 8Dacă mâna sau piciorul tău te scandalizează, taie-l și aruncă-l de la tine! Căci este mai bine pentru tine să intri în viață ciung sau șchiop decât, având amândouă mâinile și amândouă picioarele, să fii aruncat în focul veșnic. 9Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l și aruncă-l de la tine, căci este mai bine pentru tine să intri în viață cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în focul Gheènei. 10Vedeți să nu disprețuiți pe vreunul dintre aceștia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu fața Tatălui meu care este în ceruri. 11#18,11 În multe manuscrise apare v. 11: „Căci Fiul Omului a venit să salveze ceea ce este pierdut”, probabil armonizare după Lc 19,10..
Parabola oii regăsite
(Lc 15,1-7)
12Ce părere aveți? Dacă un om are o sută de oi și se rătăcește una dintre ele, oare nu le lasă pe cele nouăzeci și nouă pe munte și se duce să o caute pe cea rătăcită? 13Și dacă se întâmplă să o găsească, adevăr vă spun că se bucură pentru ea mai mult decât pentru cele nouăzeci și nouă care nu se rătăciseră. 14Aceasta este voința Tatălui vostru#18,14 Unele manuscrise au: „Tatălui meu”. care este în ceruri: să nu se piardă niciunul dintre aceștia mici.
Îndreptarea fraternă
(Lc 17,3)
15Dacă fratele tău greșește împotriva ta, mergi și mustră-l numai între patru ochi#18,15 Lit.: „între tine și el”.! Dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău. 16Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi «pentru ca orice hotărâre#18,16 Lit.: „cuvânt”.să fie întemeiată pe declarația#18,16 Lit.: „gura”.a doi sau trei martori»! 17Dacă refuză să‑i asculte și pe ei, spune-l Bisericii! Iar dacă refuză să asculte și de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân și un vameș#18,17 La poporul evreu, sentimentul apartenenței la comunitatea lui Dumnezeu era foarte puternic. Pedeapsa cea mai mare era excluderea evreului din comunitate, pedeapsă care echivala cu moartea. Aici Isus nu îndeamnă la ură și dispreț față de păcătos, ci se caută descurajarea lui de a pearsevera în atitudinea greșită.!
18Adevăr vă spun: tot ce veți lega#18,18 În Mt 18,18, una din puterile conferite lui Petru (16,19) este extinsă și la ceilalți discipoli cărora li se adresează Isus în discursul de față. pe pământ va fi legat în cer și tot ce veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. 19Iarăși #18,19 Unele manuscrise adaugă: „Adevăr vă spun”.vă spun: dacă doi dintre voi pe pământ se vor uni să ceară orice lucru, le va fi dat de Tatăl meu care este în ceruri. 20Căci unde doi sau trei sunt adunați în numele meu, sunt și eu acolo, în mijlocul lor”.
Iertarea aproapelui
21Atunci, Petru, apropiindu-se, i-a zis: „Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu care greșește împotriva mea? De șapte ori?”. 22Isus i‑a spus: „Nu-ți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori șapte#18,22 După tradiția ebraică, cineva este obligat să ierte dacă cel care i-a greșit își cere iertare după forma prescrisă: să repete cererea de trei ori în fața a doi martori. Evreii credeau că Dumnezeu iartă până la trei ori. Petru face deja un efort uimitor de generozitate: de șapte ori. Cifra propusă de Isus este în mod evident simbolică și înseamnă „totdeauna”. În Gen 4,24, Lameh amenința cu răzbunarea de șaptezeci de ori șapte. Dar logicii răzbunării fără limită, evanghelia îi opune iertarea fără limită, care singură poate dezarma mecanismul ce regenerează păcatul și dezbinarea între frați..
Parabola servitorului neîndurător
23De aceea, împărăția cerurilor este asemănată cu un rege care a vrut să încheie conturile#18,23 Lit.: „să încheie cuvântul”. cu servitorii săi. 24Când a început să ceară [conturile], i-a fost prezentat unul care îi datora zece mii de talànți#18,24 Talàntul este o unitate de măsură a metalelor prețioase în Grecia Antică. Un talant echivalează cu 34,273 kg sau 6.000 de dinàri. Dacă e vorba de aur, suma este enormă (342 de tone de aur). Pentru a se face o idee: venitul anual al regelui Solomòn era de 666 de talànți de aur ( 1Rg 10,14) și al lui Iròd era de 900 de talànți.. 25Întrucât nu avea să-i restituie, stăpânul a poruncit să fie vânduți el#18,25 Ceea ce se obținea prin vânzarea unui sclav varia între 500 și maxim 2.000 de dinàri (0,3 talànți)., soția, copiii și tot ce avea și să achite [datoria]. 26Atunci, servitorul s-a prosternat în fața lui, zicându-i: «Stăpâne, ai răbdare cu mine și-ți voi restitui totul!». 27Stăpânului i s-a făcut milă de servitorul acela, l-a lăsat să plece și i-a iertat datoria.
28Dar ieșind, servitorul acela l-a găsit pe unul care era servitor împreună cu el și care îi datora o sută de dinári#18,28 Un dinàr este plata muncii pe o zi. În comparație, zece mii de talànți = 60.000.000 de dinàri.. Înșfăcându-l, îl strângea [de gât] spunându-i: «Dă-mi ceea ce îmi ești dator!». 29Căzând în genunchi, cel care era servitor împreună cu el îl implora, zicându-i: «Ai răbdare cu mine și îți voi restitui!». 30Dar el nu a vrut; dimpotrivă, a mers și l-a aruncat în închisoare până când îi va fi plătit datoria.
31Văzând deci ceilalți servitori cele petrecute, s-au întristat foarte mult și, venind, i-au povestit stăpânului lor toate cele întâmplate. 32Atunci, chemându-l stăpânul lui, i-a zis: «Servitor rău, ți-am iertat toată datoria aceea pentru că m-ai rugat. 33Nu trebuia să te înduri și tu de cel care este servitor ca și tine așa cum eu m-am îndurat de tine?». 34Și, mâniindu-se, stăpânul l-a dat pe mâna călăilor până va fi plătit toată datoria.
35Tot așa vă va face și Tatăl meu ceresc dacă nu veți ierta fiecare fratelui său din inimă”. #Lc 22,24 #19,14 #Mc 10,15 #Lc 18,17 #20,26-27 #Mc 10,43-44 #Lc 22,26 #10,40 #Lc 10,16 #In 13,20 #5,29-30 #Fap 12,15 #Evr 1,14 #Lc 17,3 #Dt 19,15 #In 8,17 #2Cor 13,1 #1Tim 5,19 #7,7; 21,22 #Mc 11,24 #In 15,7; 16,23 #Iac 1,5 #1In 3,22; 5,14.15 #28,20 #In 14,23 #Lc 7,42 #5,25.26 #Lc 12,58-59 #6,15 #Mc 11,25 #Ef 4,32 #Col 3,13
Selectat acum:
Matei 18: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
