Matei 18:15-35

Dacă fratele tău greșește împotriva ta, mergi și mustră-l numai între patru ochi! Dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău. Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi «pentru ca orice hotărâresă fie întemeiată pe declarațiaa doi sau trei martori»! Dacă refuză să‑i asculte și pe ei, spune-l Bisericii! Iar dacă refuză să asculte și de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân și un vameș! Adevăr vă spun: tot ce veți lega pe pământ va fi legat în cer și tot ce veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. Iarăși vă spun: dacă doi dintre voi pe pământ se vor uni să ceară orice lucru, le va fi dat de Tatăl meu care este în ceruri. Căci unde doi sau trei sunt adunați în numele meu, sunt și eu acolo, în mijlocul lor”. Atunci, Petru, apropiindu-se, i-a zis: „Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu care greșește împotriva mea? De șapte ori?”. Isus i‑a spus: „Nu-ți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori șapte. De aceea, împărăția cerurilor este asemănată cu un rege care a vrut să încheie conturile cu servitorii săi. Când a început să ceară [conturile], i-a fost prezentat unul care îi datora zece mii de talànți. Întrucât nu avea să-i restituie, stăpânul a poruncit să fie vânduți el, soția, copiii și tot ce avea și să achite [datoria]. Atunci, servitorul s-a prosternat în fața lui, zicându-i: «Stăpâne, ai răbdare cu mine și-ți voi restitui totul!». Stăpânului i s-a făcut milă de servitorul acela, l-a lăsat să plece și i-a iertat datoria. Dar ieșind, servitorul acela l-a găsit pe unul care era servitor împreună cu el și care îi datora o sută de dinári. Înșfăcându-l, îl strângea [de gât] spunându-i: «Dă-mi ceea ce îmi ești dator!». Căzând în genunchi, cel care era servitor împreună cu el îl implora, zicându-i: «Ai răbdare cu mine și îți voi restitui!». Dar el nu a vrut; dimpotrivă, a mers și l-a aruncat în închisoare până când îi va fi plătit datoria. Văzând deci ceilalți servitori cele petrecute, s-au întristat foarte mult și, venind, i-au povestit stăpânului lor toate cele întâmplate. Atunci, chemându-l stăpânul lui, i-a zis: «Servitor rău, ți-am iertat toată datoria aceea pentru că m-ai rugat. Nu trebuia să te înduri și tu de cel care este servitor ca și tine așa cum eu m-am îndurat de tine?». Și, mâniindu-se, stăpânul l-a dat pe mâna călăilor până va fi plătit toată datoria. Tot așa vă va face și Tatăl meu ceresc dacă nu veți ierta fiecare fratelui său din inimă”.