Ieșind de acolo, Isus s-a retras în părțile Tírului și Sidónului și, iată, o femeie canaaneană a ieșit din ținuturile acelea și a strigat: „Îndură-te de mine, Doamne, Fiul lui Davíd! Fiica mea este chinuită cumplit de diavol!”. Dar el nu i-a răspuns niciun cuvânt. Apropiindu-se, discipolii lui îl rugau: „Trimite-o, pentru că strigă în urma noastră!”. El, răspunzând, a zis: „Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israél”. Dar ea a venit, s-a prosternat înaintea lui și a spus: „Doamne, ajută-mă!”. El a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței”. Dar ea i-a spus: „[Da], Doamne, dar și cățeii mănâncă firimiturile care cad de pe masa stăpânilor lor!”. Atunci Isus, răspunzând, i-a spus: „O, femeie, mare este credința ta! Să fie cum vrei tu!”. Și, din acel ceas, fiica ei a fost vindecată.
Plecând de acolo, Isus a venit de-a lungul Mării Galiléii și, urcând pe munte, s-a așezat acolo. Veneau la el mari mulțimi având cu ele șchiopi, orbi, invalizi, muți și mulți alții pe care îi puneau la picioarele lui, iar el i-a vindecat, așa încât uimea mulțimea care vedea muții vorbind, invalizii sănătoși, șchiopii mergând și orbii văzând. Și îl glorificau pe Dumnezeul lui Israél.
Chemându-i pe discipolii săi, Isus le-a zis: „Mi-e milă de mulțime, pentru că stau cu mine deja de trei zile și nu au ce să mănânce. Și nu vreau să-i trimit flămânzi, ca nu cumva să leșine pe drum”. Discipolii i-au spus: „De unde să luăm în pustiu atâtea pâini încât să hrănim o mulțime atât de mare?”. Dar Isus le-a zis: „Câte pâini aveți?”. Ei au răspuns: „Șapte și câțiva peștișori”. Atunci a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. A luat cele șapte pâini și peștii și, după ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat discipolilor, iar discipolii, mulțimilor. Au mâncat toți și s-au săturat, iar din ceea ce a prisosit din bucăți, au strâns șapte coșuri pline. Iar cei care au mâncat erau patru mii de bărbați, în afară de femei și copii. După ce a dat drumul mulțimilor, s-a urcat în barcă și a venit în ținutul Magadán.