Luca 3

II. PREGĂTIREA ACTIVITĂȚII PUBLICE A LUI ISUS

Predica lui Ioan Botezătorul

(Mt 3,1-12; Mc 1,1-8; In 1,19-28)

1În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cézar#3,1 Împărat roman în timpul lui Isus, 14-37 d.C. Anul al cincisprezecelea al domniei lui ar putea fi anul 26 sau 28 al erei creștine, depinde dacă se ia în considerație perioada în care a fost coregent cu August (între 12-14 d.C.). Această dată ar putea coincide cu observația din Lc 3,23, că Isus avea treizeci de ani când și-a început activitatea publică., pe când Pónțiu Pilát#3,1 Pilat a fost guvernatorul Iudeii între anii 26-36 d.C. Mai precis, a fost prefect, după inscripția descoperită la Cezareea Maritimă în 1961. era guvernator al Iudeii, Iród#3,1 Este vorba de Iròd Antípa (cf. Lc 9,7-9; 13,31-32; 23,7-12), guvernator în Galilèea și Pereea din anul 4 î.C. până în 39 d.C. Era numit „tetrarhul” (Lc 9,7; Fap 13,1) pentru a-l distinge de tatăl său, regele Iròd cel Mare (cf. Lc 1,5)., tetrarh#3,1 Tetrarhul, inițial, era conducătorul unei a patra părți dintr-o țară, mai târziu titlul a fost folosit pentru conducătorul unei părți oarecare dintr-un imperiu împărțit sau pentru un prinț cu rang de rege (Mt 14,1; Lc 9,7; Fap 13,1). al Galiléii, Fílip#3,1 A fost guvernator în mai multe districte din nord- estul Lacului Tiberiàda din anul 4 î.C. până în 34 d.C., fratele său, tetrarh al ținutului Ituréii și Trahonítidei, iar Lisania#3,1 Este un principe necunoscut, amintit aici întrucât, în epoca lui Luca, teritoriul său are legătură cu regele evreu Iròd Agrípa al II-lea și pentru că teritoriul său este păgân., tetrarh al Abilénei#3,1 Iturèea este regiunea de la nord-est de Galilèea; Trahonítida este un district în estul lacului Genezarèt; Abilène este o regiune la nord-est de Damàsc., 2pe timpul arhiereilor Ánna și Caiáfa#3,2 Marele preot este amintit la sfârșit, în antiteză cu regele păgân, pentru că este conducătorul poporului lui Dumnezeu. Între anii 18-36 d.C. Nu era decât un singur mare preot în funcție, Caiàfa. Socrul său, Ànna (In 18,13), vechiul mare preot, depus în anul 15 d.C., exercita încă o influență considerabilă, fapt care explică menționarea lui alături de Caiàfa (cf. In 18,13-24; Fap 4,6)., cuvântul lui Dumnezeu a fost către Ioan, fiul lui Zaharía, în pustiu. 3El a venit în toate împrejurimile Iordánului#3,3 În timp ce după Matei și Marcu, Ioan predica în pustiu (cf. Mt 3,1), după Luca, Ioan părăsește pustiul pentru a predica „în împrejurimile Iordànului”, regiune populată în urma construcțiilor lui Iròd cel Mare și Arhelàu. Pentru Luca, această regiune constituie domeniul propriu lui Ioan, așa cum Galilèea și Iudèea sunt ale lui Isus (cf. împărțirea acelorași teritorii între Lot și Abrahàm în Gen 13,10-13). predicând#3,3 Lit.: „kèrysson”, termen care indică o proclamare publică, după modelul heralzilor (cf. Mt 3,1); aparține limbajului misionar al creștinismului primar ( 1Tes 2,9). Luca aplică acest termen predicării de la început a lui Isus (Lc 4,18-19), predicii lui obișnuite (Lc 4,44; 8,1), celei a apostolilor (Lc 9,2; 12,3; 24,47; Fap 10,42), celei a lui Paul (Fap 9,20; 19,13; 20,25; 28,31) și aceleia a altor misionari (Lc 8,39; Fap 8,5). botezul convertirii spre iertarea păcatelor, 4așa cum este scris în cartea cuvintelor lui Isaía, profetul:

„Glasul celui care strigă în pustiu:

Pregătiți calea Domnului,

faceți drepte cărările lui!

5Orice vale va fi umplută

și orice munte sau deal va fi nivelat;

drumurile strâmbe vor fi îndreptate,

iar cele cu gropi vor fi netezite

6și orice făptură#3,6 Lit.: „orice carne”. Această expresie biblică, proprie limbii ebraice, înseamnă orice ființă omenească. va vedea

mântuirea lui Dumnezeu”.

7Așadar, spunea mulțimilor care veneau ca să fie botezate de el: „Pui de vipere!#3,7 Imaginea viperei, chiar dacă Luca nu o spune în mod expres, presupune prezența unor oameni înstăriți, ostili oricărei invitații la recunoașterea propriilor greșeli, impermeabili la orice propunere de mântuire. Este vorba aici de un orgoliu personal și de grup care nu lasă loc pentru nimeni, nici măcar pentru Dumnezeu. Cine v-a învățat#3,7 Lit.: „arătat”. să fugiți de mânia care are să vină? 8Faceți roade vrednice de convertire și să nu începeți a spune în voi înșivă: «Noi îl avem de tată pe Abrahám»! Căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice fii lui Abrahám din pietrele acestea. 9Securea este deja pusă#3,9 Lit.: „zace”. la rădăcina pomilor; deci orice pom care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc”. 10Iar mulțimile îl întrebau: „Atunci ce trebuie să facem?”. 11Răspunzând, le-a spus: „Cel care are două tunici să împartă cu cel ce nu are, iar cine are de mâncare să facă la fel!”. 12Au venit și unii vameși ca să fie botezați și i-au spus: „Învățătorule, noi ce trebuie să facem?”. 13El le-a spus: „Nu pretindeți mai mult decât ceea ce a fost fixat pentru voi!”. 14Și unii soldați l-au întrebat la fel, spunând: „Iar noi ce trebuie să facem?”. El le-a zis: „Nu maltratați și nu acuzați pe nimeni pe nedrept și fiți mulțumiți cu solda voastră!”.

15Deoarece poporul era în așteptare și toți se întrebau în inima lor despre Ioan, dacă nu cumva este el Cristosul, 16Ioan le-a răspuns tuturor: „Eu vă botez cu apă, însă vine unul mai puternic decât mine, căruia nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălțămintei#3,16 Spre deosebire de Mt 3,11, unde expresia se referă la purtatul încălțămintei, aici Luca se referă la interdicția dată de rabini discipolilor de a dezlega cureaua încălțămintei învățătorilor, aceasta fiind considerată o impuritate și o muncă pentru sclavi.. El vă va boteza în Duhul Sfânt și cu foc. 17Lopata de vânturat este în mâna lui ca să curețe aria și să adune grâul în grânarul său, iar pleava o va arde în focul care nu se stinge”. 18Astfel, prin multe alte îndemnuri, el predica poporului vestea cea bună. 19Dar Iród tetrarhul, fiind mustrat de el din cauza Irodiádei, soția fratelui său, și din cauza tuturor relelor pe care le făcuse Iród, 20a mai adăugat-o și pe aceasta peste toate: l-a aruncat#3,20 Lit.: „l-a închis”. pe Ioan în închisoare.

Botezul lui Isus

(Mt 3,13-17; Mc 1,9-11)

21În timp ce tot poporul era botezat, a fost botezat și Isus și, pe când se ruga, cerul s-a deschis 22și Duhul Sfânt a coborât asupra lui sub chip trupesc, ca un porumbel, și o voce a fost din cer: „Tu ești Fiul meu cel iubit, în tine îmi găsesc toată plăcerea”#3,22 Unele traduceri moderne (BJ, TOB), bazate pe o serie de manuscrise importante, au: „eu astăzi te-am născut” (Ps 2,7). Chiar dacă din punct de vedere al criticii textuale (ținând cont că expresia cea mai dificilă este cel mai probabil originară) s-ar părea că este forma corectă, cei mai mulți dintre comentatorii actuali preferă varianta: „în tine îmi găsesc toată plăcerea”. Argumente: 1) numărul mare de manuscrise vechi care conțin această variantă; 2) manuscrisele care conțin varianta cealaltă în multe locuri sunt greșite..

Genealogia lui Isus

(Mt 1,1-17)

23Când Isus a început [să predice], avea cam treizeci de ani#3,23 Luca este singurul care oferă această informație. Probabil este o aluzie la Davíd, care și-a început domnia la 30 de ani ( 2Sam 5,4).. După cum se credea#3,23 Această expresie subliniază zămislirea feciorelnică a lui Isus., era [fiul] lui Iosíf#3,23 Se pare că Isus a fost recunoscut ca „fiul lui Davíd” de unii dintre contemporanii săi (cf. Mc 10,47-48; 11,10 și par.). El a fost proclamat astfel de predica apostolică (cf. Fap 2,29-32; 13,22-23) și de o foarte veche mărturisire de credință (Rom 1,3-4). Mt 1,1-17 și lista prezentată de Luca expun această descendență Davídică a lui Isus care fundamentează legitimitatea lui mesianică. Chiar dacă Matei și Luca relatează nașterea feciorelnică a lui Isus, și unul, și celălalt prezintă genealogia lui prin Iosíf, întrucât Vechiul Testament nu a stabilit niciodată descendența decât pe linie bărbătească. Cele două genealogii sunt diferite și destul de artificiale. Ele coincid atunci când vorbesc de perioada dintre Abrahàm și Davíd, de cea dintre Salatièl și Zorobabèl, de la întoarcerea din exil, și de aceea legată de Iosíf, tatăl purtător de grijă al lui Isus., [fiul] lui Elí, 24[fiul] lui Matát, [fiul] lui Lévi, [fiul] lui Mélhi, [fiul] lui Ianái, [fiul] lui Iosíf, 25[fiul] lui Matatía, [fiul] lui Ámos, [fiul] lui Nahúm#3,25 Lit.: „Naùm”., [fiul] lui Eslí, [fiul] lui Nagái, 26[fiul] lui Maát, [fiul] lui Matatía, [fiul] lui Seméin, [fiul] lui Ioséh, [fiul] lui Iodá, 27[fiul] lui Ioanán, [fiul] lui Resá, [fiul] lui Zorobabél, [fiul] lui Salatiél, [fiul] lui Nerí, 28[fiul] lui Melhí, [fiul] lui Adí, [fiul] lui Cosám, [fiul] lui Elmadám, [fiul] lui Er, 29[fiul] lui Iósue, [fiul] lui Elíezer, [fiul] lui Iorím, [fiul] lui Matát, [fiul] lui Lévi, 30[fiul] lui Simeón, [fiul] lui Iúda, [fiul] lui Iosíf, [fiul] lui Ionám, [fiul] lui Eliachím, 31[fiul] lui Meléa, [fiul] lui Mená, [fiul] lui Matáta, [fiul] lui Natán, [fiul] lui Davíd, 32[fiul] lui Iése, [fiul] lui Obéd, [fiul] lui Bóoz, [fiul] lui Salá, [fiul] lui Naasón, 33[fiul] lui Aminadáb, [fiul] lui Admín, [fiul] lui Arní, [fiul] lui Esróm, [fiul] lui Fáres, [fiul] lui Iúda, 34[fiul] lui Iacób, [fiul] lui Isáac, [fiul] lui Abrahám, [fiul] lui Térah, [fiul] lui Nahór, 35[fiul] lui Serúh, [fiul] lui Ragáu, [fiul] lui Fálec, [fiul] lui Éber, [fiul] lui Salá, 36[fiul] lui Cainám, [fiul] lui Arpaxád, [fiul] lui Sém, [fiul] lui Nóe, [fiul] lui Lámeh, 37[fiul] lui Matúsalem, [fiul] lui Enóh, [fiul] lui Iáret, [fiul] lui Maleleél, [fiul] lui Cainám, 38[fiul] lui Enós, [fiul] lui Set, [fiul] lui Adám, [fiul] lui Dumnezeu. #1Sam 2,26 #Prov 3,4 #Ier 1,2 #Os 1,1 #Lc 1,80 #Mt 3,2 #Is 40,3-5 #In 1,23 #Fap 2,37 #12,33 #Is 58,7 #Mt 5,46 #In 1,19-20; 3,28 #Fap 13,25 #In 1,26.27.33 #In 1,32-34 #Ps 2,7 #1Cr 3,17.19 #Esd 3,2; 5,2 #1Cr 1,34–2,15 #Gen 11,10-26 #1Cr 1,17-27 #Gen 5,1-32 #1Cr 1,1-4

Selectat acum:

Luca 3: VBRC2020

Evidențiere

Partajează

Copiază