Luca 22

VII. PĂTIMIREA ȘI MOARTEA LUI ISUS

Complotul împotriva lui Isus

(Mt 26,1-5.14-16; Mc 14,1-2.10-11; In 11,47-53)

1Se apropia sărbătoarea Ázimelor, numită Paștele#22,1 Sunt, de fapt, două sărbători care se celebrează împreună.. 2Arhiereii și cărturarii căutau cum să-l omoare, dar se temeau de popor. 3Atunci Satàna a intrat în Iúda, numit Iscarióteanul, care era din numărul celor doisprezece. 4El a mers și s-a înțeles cu arhiereii și comandanții gărzilor#22,4 Erau ofițeri inferiori, probabil leviți, sub comanda directă a comandantului templului. cum să-l dea [pe Isus] pe mâna lor#22,4 Lit.: „să-l trădeze”.. 5Ei s-au bucurat și au căzut de acord să-i dea arginți. 6[Iúda] a consimțit și căuta momentul potrivit ca să-l dea pe mâna lor#22,6 Lit.: „să-l trădeze”. fără [știrea] mulțimii.

Pregătirea cinei pascale

(Mt 26,17-19; Mc 14,12-16; In 13,21-30)

7A sosit, deci, ziua Ázimelor în care trebuia jertfit Paștele#22,7 Mielul de Paște.. 8I-a trimis pe Petru și pe Ioan, spunându-le: „Mergeți și pregătiți Paștele ca să mâncăm!”. 9Ei i-au zis: „Unde vrei să pregătim?”. 10El le-a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, veți întâlni un om ducând un urcior cu apă! Mergeți după el în casa în care va intra 11și spuneți stăpânului casei: Învățătorul zice: «Unde este camera în care să mănânc Paștele cu discipolii mei?»! 12Iar el vă va arăta o încăpere mare, la etaj, aranjată#22,12 Lit.: „întinsă”.; acolo să pregătiți!”. 13Plecând deci [cei doi], au găsit așa cum le-a spus și au pregătit Paștele.

Cina de Paște

14Când a venit ceasul, s-a așezat la masă împreună cu apostolii. 15Și le-a spus: „Atât de mult am dorit#22,15 Lit.: „am dorit cu dor”. să mănânc Paștele acesta cu voi înainte de pătimirea mea#22,15 Lit.: „să pătimesc”.! 16Căci vă spun că nu-l voi mai mânca până când nu se va împlini în împărăția lui Dumnezeu”. 17Și, luând potirul, a mulțumit și a spus: „Luați acesta și împărțiți între voi! 18Căci vă spun că nu voi mai bea de acum din rodul viței până când va veni împărăția lui Dumnezeu”.

Instituirea Euharistiei

(Mt 26,26-28; Mc 14,22-24; 1Cor 11,23-25)

19Și, luând pâinea, a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, spunând: „Acesta este trupul meu dăruit pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea!”. 20La fel a făcut cu potirul după cină, zicând: „Acest potir este noua alianță în sângele meu, vărsat pentru voi#22,20 Unele manuscrise omit v. 19b-20: „dăruit pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea!”. 20 La fel a făcut cu potirul după cină, zicând: „Acest potir este noua alianță în sângele meu, vărsat pentru voi”..

Anunțarea trădării lui Iúda

(Mt 26,20-25; Mc 14,17-21; In 13,21-30)

21Dar iată, mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă; 22căci Fiul Omului merge după cum a fost stabilit, dar vai acelui om prin care este trădat!”. 23Atunci ei au început să se întrebe unii pe alții care dintre ei ar fi cel ce avea să o facă.

Cine este mai mare trebuie să slujească

(Mt 20,25-28; Mc 10,42-45)

24S-a iscat între ei o neînțegere: care dintre ei ar putea fi socotit cel mai mare. 25Dar el le-a zis: „Regii neamurilor domină peste ele, iar cei care-și exercită autoritatea asupra lor sunt numiți binefăcători. 26Însă voi nu fiți așa; dar cel mai mare dintre voi să devină precum cel mai tânăr, iar cel care conduce, precum cel care slujește. 27Căci cine este mai mare: cel care stă la masă sau cel care servește? Oare nu cel care stă la masă? Însă eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujește.

Răsplata promisă apostolilor

28Voi sunteți cei care ați rămas cu mine în încercările mele#22,28 Sau „ispitele”.. 29Și eu rânduiesc pentru voi o împărăție așa cum Tatăl a rânduit pentru mine, 30ca să mâncați și să beți la masă cu mine în împărăția mea și să vă așezați pe tronuri judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israél.

Prezicerea renegării lui Petru

(Mt 26,31-35; Mc 14,27-31; In 13,36-38)

31Símon, Símon, iată, Satàna a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu; 32eu însă m-am rugat pentru tine, ca să nu piară credința ta; iar tu, când te vei fi întors, întărește-i pe frații tăi!”. 33El i-a spus: „Doamne, sunt gata să merg cu tine și la închisoare, și la moarte”. 34Dar el i-a zis: „Îți spun ție, Petru, că astăzi nu va cânta cocoșul până când vei nega de trei ori că mă cunoști”.

Îndemnuri pentru timpul încercării

35Apoi le-a spus: „Când v-am trimis fără pungă, desagă și încălțăminte, ați dus oare lipsă de ceva?”. I-au răspuns: „De nimic”. 36El le-a zis: „Acum însă, cine are pungă s-o ia; la fel și desaga; iar cine nu are sabie să-și vândă haina și să cumpere! 37Căci vă spun că trebuie să se împlinească în mine ceea ce este scris: «A fost socotit cu cei nelegiuiți». Într-adevăr, ceea ce este [scris] despre mine este gata să se împlinească#22,37 Lit.: „are sfârșit”.”. 38Dar ei i-au spus: „Doamne, iată aici două săbii!”. Iar el le-a spus: „Destul!”.

Isus, pe Muntele Măslinilor

(Mt 26,36-46; Mc 14,32-42)

39Apoi [Isus] a ieșit și a mers, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar discipolii îl urmau. 40Fiind în acel loc, le-a spus: „Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită!”. 41[Isus] s-a îndepărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și, punându-se în genunchi, se ruga, spunând: 42„Tată, dacă vrei, îndepărtează potirul#22,42 Ideea unui „potir al destinului” este reflectată în „potirul morții”, care se găsește în Targùmul lui Ieremía referitor la Gen 4,23. Expresia aceasta arată repulsia naturală a lui Isus față de destinul care-l așteaptă. Nicăieri în tradiția evanghelică omenitatea lui Isus nu este atât de evidentă ca aici. Chinul și moartea sunt și rămân rele. Chiar și Isus, în mod spontan, le respinge. Isus nu ascunde acest sentiment, ci îl exprimă în mod deschis lui Dumnezeu. Nu este totuși învins de frică și neliniște, ci se adresează lui Dumnezeu în rugăciune. acesta de la mine, dar nu voința mea, ci a ta să fie!”. 43Atunci i s-a arătat un înger din cer care l-a întărit. 44Și fiind în agonie#22,44 Termenul grec „agonia” se găsește numai aici în Noul Testament și exprimă, în primul rând, efortul sufletului pentru a ajunge la victorie. Este cunoscut și în sensul de stare psihică, asociată cu o teamă sau neliniște, provocată de un obstacol necunoscut sau de o experiență nouă., se ruga și mai stăruitor, iar sudoarea lui a devenit ca picăturile de sânge care cădeau pe pământ#22,44 Unele manuscrise transferă v. 43-44 după Mt 26,39. Alte câteva manuscrise le omit. Nu este posibil de stabilit dacă este vorba de un fenomen fiziologic sau de un fapt extraordinàr. Este sigur că aici evanghelistul vrea să sublinieze încercarea extremă la care a fost supus Isus, realitatea acestei suferințe și sensibilitatea sa deosebită.. 45Când s-a ridicat de la rugăciune și a venit la discipoli, i-a găsit dormind din cauza tristeții 46și le-a zis: „De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca să nu intrați în ispită!”.

Arestarea lui Isus

(Mt 26,47-56; Mc 14,43-50; In 18,3-11)

47Pe când mai vorbea încă, iată [venea] o mulțime, iar în fruntea ei venea cel numit Iúda, unul dintre cei doisprezece. El s-a apropiat de Isus ca să-l sărute. 48Dar Isus i-a spus: „Iúda, cu un sărut îl trădezi pe Fiul Omului?”. 49Cei care erau cu el, văzând ce avea să se întâmple, au spus: „Doamne, să lovim cu sabia?”. 50Și unul dintre ei l-a lovit pe servitorul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. 51Dar Isus, răspunzând, a spus: „Încetați! Până aici!”. Și atingând urechea, l-a vindecat. 52Apoi Isus le-a spus arhiereilor, gărzilor templului și bătrânilor care au venit împotriva lui: „Ați ieșit cu săbii și cu ciomege ca la un tâlhar? 53Când eram cu voi în templu, nu v-ați întins mâinile împotriva mea. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului”.

Renegarea lui Petru

(Mt 26,69-75; Mc 14,66-72; In 18,15-18.25-27)

54După ce l-au prins, l-au luat și l-au dus în casa marelui preot, iar Petru îl urma de departe. 55Și aprinzându-se un foc în mijlocul curții, s-au așezat împreună. Petru s-a așezat printre ei. 56O servitoare, văzându-l așezat lângă foc#22,56 Lit.: „lumină”., l-a fixat cu privirea și a spus: „Și acesta era cu el!”. 57Dar el a negat, zicând: „Femeie, nu-l cunosc”. 58După puțin timp, un altul l-a văzut și i-a zis: „Și tu ești dintre ei”. Dar Petru a zis: „Omule, nu sunt”. 59După vreo oră, un altul insista, spunând: „Cu adevărat și acesta era cu el, căci este Galilèean”. 60Însă Petru i-a zis: „Omule, nu știu ce spui”. Și îndată, pe când încă mai vorbea, a cântat cocoșul. 61Iar Domnul, întorcându-se, l-a privit fix pe Petru. Petru și-a amintit de cuvântul Domnului, care îi spusese: „Înainte de a fi cântat astăzi cocoșul, mă vei renega de trei ori”. 62Și ieșind, a plâns amar#22,62 Câteva manuscrise omit acest verset..

Isus este batjocorit

(Mt 26,67-68; Mc 14,65)

63Iar oamenii care-l păzeau îl batjocorau și-l loveau 64și acoperindu-i ochii, îl întrebau, spunând: „Profețește-ne! Cine este cel care te-a lovit?”. 65Și ziceau multe alte cuvinte de batjocură împotriva lui.

Isus, înaintea Sinédriului

(Mt 26,57-68; Mc 14,53-65; In 18,13-24)

66Când s-a făcut ziuă, s-au adunat bătrânii poporului, arhiereii și cărturarii și l-au adus la Sinédriul#22,66 Lit.: „synedrion”. Era cea mai înaltă instituție judecătorească la evrei, având originea în convocarea celor 70 de bătrâni realizată de Moise în Num 11,10-24. După exil, a fost reorganizat de Èsdra. Președintele Sinèdriului era întotdeauna marele preot. A încetat să mai existe după distrugerea templului (70 d.C.). lor. 67Și au zis: „Dacă tu ești Cristos, spune-ne!”. El le-a spus: „Chiar dacă v-aș spune, nu m-ați crede, 68iar dacă v-aș întreba, nu mi-ați răspunde#22,68 Unele manuscrise adaugă: „și nici nu m-ați lăsa liber”.. 69De acum însă, «Fiul Omului va fi așezat la dreapta puterii lui Dumnezeu»”. 70Atunci toți au spus: „Tu ești deci Fiul lui Dumnezeu?”. El le-a răspuns: „Voi spuneți că eu sunt!”. 71Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Căci noi înșine am auzit-o din gura lui”. #11,53 #4,13 #In 13,2.27 #Fap 5,3 #Mt 26,14-16 #Mc 14,10-11 #8,51 #12,50 #Mt 8,11 #Mt 26,29 #Mc 14,25 #Mt 26,28 #Fap 2,23 #9,46 #Mt 20,25-27 #Mc 10,42-45 #In 13,4-15 #In 15,27; 6,66-68 #Ap 2,26-28 #Ap 3,20-21 #Mt 19,28 #Iob 1,6 #Am 9,9 #Mt 8,10 #Mt 16,19 #In 21,15-17 #Fap 21,13 #2Sam 15,20-21 #Mt 26,31-35 #Mc 14,27-31 #In 13,36-38 #10,4 #Mt 10,34 #Lc 12,51 #Is 53,12 #Lc 23,32 #Lc 21,37 #In 18,2 #3,21 #In 12,27-29 #Fap 1,16 #19,47; 21,37 #4,13 #In 8,12 #In 10,24-25 #Ps 110,1 #Mt 4,3 #In 10,30-33

Selectat acum:

Luca 22: VBRC2020

Evidențiere

Partajează

Copiază