Și le-a spus: „Atât de mult am dorit să mănânc Paștele acesta cu voi înainte de pătimirea mea! Căci vă spun că nu-l voi mai mânca până când nu se va împlini în împărăția lui Dumnezeu”. Și, luând potirul, a mulțumit și a spus: „Luați acesta și împărțiți între voi! Căci vă spun că nu voi mai bea de acum din rodul viței până când va veni împărăția lui Dumnezeu”.
Și, luând pâinea, a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, spunând: „Acesta este trupul meu dăruit pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea!”. La fel a făcut cu potirul după cină, zicând: „Acest potir este noua alianță în sângele meu, vărsat pentru voi.
Dar iată, mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă; căci Fiul Omului merge după cum a fost stabilit, dar vai acelui om prin care este trădat!”. Atunci ei au început să se întrebe unii pe alții care dintre ei ar fi cel ce avea să o facă.
S-a iscat între ei o neînțegere: care dintre ei ar putea fi socotit cel mai mare. Dar el le-a zis: „Regii neamurilor domină peste ele, iar cei care-și exercită autoritatea asupra lor sunt numiți binefăcători. Însă voi nu fiți așa; dar cel mai mare dintre voi să devină precum cel mai tânăr, iar cel care conduce, precum cel care slujește. Căci cine este mai mare: cel care stă la masă sau cel care servește? Oare nu cel care stă la masă? Însă eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujește.
Voi sunteți cei care ați rămas cu mine în încercările mele. Și eu rânduiesc pentru voi o împărăție așa cum Tatăl a rânduit pentru mine, ca să mâncați și să beți la masă cu mine în împărăția mea și să vă așezați pe tronuri judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israél.
Símon, Símon, iată, Satàna a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu; eu însă m-am rugat pentru tine, ca să nu piară credința ta; iar tu, când te vei fi întors, întărește-i pe frații tăi!”. El i-a spus: „Doamne, sunt gata să merg cu tine și la închisoare, și la moarte”. Dar el i-a zis: „Îți spun ție, Petru, că astăzi nu va cânta cocoșul până când vei nega de trei ori că mă cunoști”.
Apoi le-a spus: „Când v-am trimis fără pungă, desagă și încălțăminte, ați dus oare lipsă de ceva?”. I-au răspuns: „De nimic”. El le-a zis: „Acum însă, cine are pungă s-o ia; la fel și desaga; iar cine nu are sabie să-și vândă haina și să cumpere! Căci vă spun că trebuie să se împlinească în mine ceea ce este scris: «A fost socotit cu cei nelegiuiți». Într-adevăr, ceea ce este [scris] despre mine este gata să se împlinească”. Dar ei i-au spus: „Doamne, iată aici două săbii!”. Iar el le-a spus: „Destul!”.
Apoi [Isus] a ieșit și a mers, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar discipolii îl urmau. Fiind în acel loc, le-a spus: „Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită!”. [Isus] s-a îndepărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și, punându-se în genunchi, se ruga, spunând