Atunci, i-a întrebat a doua oară: „Pe cine căutați?”, iar ei au zis: „Pe Isus Nazarinéanul”. Isus le-a răspuns: „V‑am spus că eu sunt. Așadar, dacă mă căutați pe mine, lăsați-i pe aceștia să plece!”. Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: „Dintre cei pe care mi i-ai dat, n-am pierdut pe niciunul”.
Atunci Símon Petru, care avea o sabie, a scos-o și l-a lovit pe servitorul arhiereului și i-a tăiat urechea dreaptă; iar numele servitorului era Malhus. Dar Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ți sabia în teacă! Oare să nu beau potirul pe care mi l-a dat Tatăl?”.
Atunci, cohorta, comandantul și servitorii iudeilor l-au luat pe Isus și l-au legat. L-au dus mai întâi la Ánna, căci era socrul lui Caiáfa, care era marele preot al acelui an. Caiáfa era acela care dăduse iudeilor sfatul: „Este mai bine să moară un singur om pentru popor”.
Iar Símon Petru și celălalt discipol îl urmau pe Isus. Acel discipol era cunoscut marelui preot și a intrat împreună cu Isus în curtea marelui preot. Petru stătea afară, lângă poartă. Atunci celălalt discipol, care era cunoscut marelui preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa și a intrat și Petru. Servitoarea portăreasă i-a spus lui Petru: „Nu cumva ești și tu dintre discipolii acelui om?”. El i-a zis: „Nu sunt”. Stăteau acolo slujitorii și servitorii; făcuseră un foc – pentru că era frig – și se încălzeau. Și Petru stătea cu ei și se încălzea.
Atunci, marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui și despre învățătura sa. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe față. Întotdeauna am învățat în sinagogă și în templu, unde se adună toți iudeii. N-am vorbit nimic pe ascuns. De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit! Iată, ei știu ce am spus!”.
Îndată ce a spus acestea, unul dintre servitori, care stătea în preajmă, i-a dat o palmă lui Isus, spunând: „Așa răspunzi tu marelui preot?”. Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, dă mărturie despre rău! Dar dacă [am vorbit] bine, de ce mă lovești?”. Atunci Ánna l-a trimis legat la Caiáfa, marele preot.
Iar Símon Petru stătea și se încălzea. Atunci ei i-au spus: „Nu cumva ești și tu dintre discipolii lui?”. El a negat și a zis: „Nu sunt”. Unul dintre servitorii marelui preot, o rudă a celui căruia Petru i‑a tăiat urechea, i-a zis: „Nu te-am văzut eu în grădină împreună cu el?”. Dar Petru a negat din nou și îndată a cântat cocoșul.
Atunci l-au adus pe Isus de la Caiáfa la pretoriu. Era dimineață. Dar ei nu au intrat în pretoriu, ca să nu se profaneze și să poată [mânca] Paștele. Pilát a ieșit deci la ei și a spus: „Ce acuzație aduceți împotriva acestui om?”. Au răspuns și i-au zis: „Dacă nu ar fi fost acesta un răufăcător, nu l-am fi dat [pe mâna ta]”. Atunci, Pilát le-a zis: „Luați-l voi și judecați-l voi după Legea voastră!”. Iudeii i-au spus: „Nouă nu ne este permis să ucidem pe nimeni”. Astfel trebuia să se împlinească cuvântul pe care îl spusese el, arătând de ce [fel de] moarte avea să moară.
Pilát a intrat din nou în pretoriu, l-a chemat pe Isus și i-a zis: „Tu ești regele iudeilor?”. Isus a răspuns: „De la tine însuți spui aceasta sau ți-au spus alții despre mine?”. Pilát a răspuns: „Oare sunt eu iudeu? Neamul tău și arhiereii te-au dat pe mâna mea. Ce ai făcut?”.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
