Ioan 18:7-35

El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutați?” Ei I-au zis: „Pe Isus din Nazaret!” Isus a răspuns: „V-am spus (deja) că Eu sunt. Deci dacă pe Mine Mă căutați, lăsați-i pe aceștia să plece.” A vorbit astfel, ca să se confirme cuvintele pe care le spusese: „Nu am pierdut pe niciunul dintre aceia pe care Mi i-ai dat.” Simon Petru care avea o sabie, a scos-o și a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă. Acel sclav se numea Malhu. Isus i-a zis lui Petru: „Pune sabia înapoi în teacă! Oare (crezi că) voi refuza să beau «paharul» pe care Mi l-a dat Tatăl?” Grupul soldaților, comandantul lor și gărzile iudeilor, L-au prins pe Isus și L-au legat. L-au dus întâi la Ana – socrul lui Caiafa care era mare preot în acel an. Iar Caiafa era cel care le dăduse iudeilor acest sfat: „Este mai bine să moară un singur om, decât să fie distrus tot poporul!”. Simon Petru mergea după Isus împreună cu un alt discipol care era cunoscut marelui preot. Astfel, amândoi au primit aprobarea să intre în curtea marelui preot. Dar Petru a rămas afară la ușă. Celălalt discipol – cunoștința marelui preot – a ieșit, a vorbit cu femeia de la intrare și l-a adus pe Petru înăuntru. Atunci, acea femeie care își făcea serviciul la intrare, i-a zis lui Petru: „Ești și tu unul dintre discipolii acestui Om?” El a răspuns: „Nu sunt!” Sclavii și gărzile care erau acolo, făcuseră un foc cu cărbuni, pentru că era frig. Petru stătea împreună cu ei și se încălzea. Marele preot L-a întrebat pe Isus despre discipolii Lui și despre învățătura Sa. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit oamenilor în public. Totdeauna am învățat mulțimile de oameni în sinagogă și în (zona de lângă) templu, unde se adună toți iudeii. Nu am spus nimic în secret. De ce dorești să aflii de la Mine (despre această învățătură)? Întreabă-i pe cei care M-au auzit vorbind, pentru că ei știu ce am spus!” Auzind acest răspuns, un gardian care stătea acolo, I-a dat o palmă lui Isus și i-a zis: „Așa vorbești Tu marelui preot?” Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, demonstrează! Dar dacă am răspuns bine, de ce Mă bați?” Ana L-a trimis legat la marele preot care se numea Caiafa. Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei i-au zis: „Oare nu ești și tu unul dintre discipolii Lui?” El a negat, răspunzând: „Nu sunt!” Unul dintre sclavii marelui preot – rudă cu acela căruia Petru îi tăiase urechea – a zis: „Oare nu te-am văzut eu împreună cu El în grădină?” Atunci Petru s-a dezis din nou. Și imediat a cântat cocoșul… Apoi, de la Caiafa, L-au dus pe Isus în sala de judecată. Era dimineața. Ei nu au intrat în sala de judecată, ca să nu devină astfel descalificați pentru sărbătorirea Paștelor. Pilat a ieșit și le-a zis: „Care este acuzația pe care o formulați împotriva acestui om?” Ei i-au răspuns: „Dacă nu ar fi fost Unul care face lucruri rele, nu L-am fi adus să Ți-l predăm.” Atunci, Pilat le-a zis: „Luați-L și judecați-L conform legii voastre!” Iudeii i-au zis: „Legea noastră nu ne permite să omorâm pe nimeni!” Aceste cuvinte au fost spuse ca să se întâmple exact cum anunțase Isus atunci când spusese cum urma să moară. Pilat a intrat din nou în sala de judecată, L-a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Regele iudeilor?” Isus i-a răspuns: „Din proprie inițiativă spui acest lucru, sau ți l-au spus alții despre Mine?” Pilat a răspuns: „Sunt eu iudeu? Tocmai națiunea Ta și liderii preoților ei mi Te-au predat. Ce ai făcut?”