Ioan 14
14
Isus – calea, adevărul și viața
1Să nu se tulbure inima voastră! Credeți în Dumnezeu și credeți în mine! 2În casa Tatălui meu sunt multe locuințe#14,2 În tradiția biblică, metafora „casă, locuință” indică sanctuarul, locuința lui Dumnezeu, unde cel drept este primit și se află în siguranță (Ps 42,5). În textele apocaliptice, sensul este spiritual și escatologic: „a locui în casa lui Dumnezeu” înseamnă „pace, odihnă, mântuire”. Pe baza termenului folosit în traducerea latină („mansio”, care înseamnă „loc de popas, de odihnă pentru un călător”), s-a creat opinia că cerul ar fi un drum de parcurs spre Dumnezeu, de-a lungul căruia sunt aceste popasuri. Totuși, termenul grec „moné| (de la rădăcina „a rămâne”) este specific lui Ioan și descrie mai degrabă ideea de intimitate familială, siguranță, locuire definitivă în casa Tatălui, împreună cu Isus.. De n-ar fi așa, v-aș fi spus: «Mă duc să vă pregătesc un loc»? 3Și, după ce mă voi duce și vă voi pregăti un loc#14,3 Lit.: „dacă mă voi duce și vă voi pregăti”., voi veni din nou și vă voi lua la mine, pentru ca să fiți și voi acolo unde sunt eu. 4Și unde mă duc eu, voi știți calea”#14,4 În unele manuscrise se găsește varianta: „unde mă duc eu, voi știți, și calea o știți”..
5Tóma i-a zis: „Doamne, nu știm unde te duci. Cum am putea ști calea?”. 6Isus i-a spus: „Eu sunt calea, adevărul și viața#14,6 Adevărul „căii” lungi și grele, pe care Israèl trebuie să o parcurgă la chemarea Dumnezeului său, sprijinindu-se numai pe el prin credință pentru ca să ajungă în Țara Promisă, aparținea simbolisticii exodului (Dt 1,30-33; 2,1-2; 8,2-10; Ps 77,20; 136). Imaginea a fost aplicată mai apoi Legii, care revelează orientările pe care Domnul i le propune poporului în vederea răsplății veșnice (cf. Dt 32,4; Bar 3,13-14.37; 4,1; Ps 25,10; 128,1; 147,19.20). În Noul Testament, imaginea rămâne, dar se transformă. Isus inaugurează un nou mod de a merge conform voinței lui Dumnezeu și spre întâlnirea cu Dumnezeu (Mt 16,24; Mc 8,34; Lc 9,23; Evr 10,20), așa încât creștinismul care se năștea a fost numit „calea” (Fap 9,2; 18,25; 24,22). La Ioan, expresia capătă o semnificație mai profundă: Isus nu numai că este calea în măsura în care, prin învățătura lui, credinciosul rămâne în viață, ci el este calea care duce la Tatăl, în măsura în care el este „adevărul și viața” (cf. In 10,9). Isus este „adevărul” pentru că, în calitate de Fiu întrupat, este expresia perfectă a Tatălui pentru oameni. El li-l manifestă (In 1,18; 17,8.14) oamenilor prin activitatea sa, ca și prin cuvintele sale. Astfel, îi introduce pe credincioși în comuniunea Tatălui, în care este plinătatea vieții adevărate (In 1,4; 3,16; 6,40.47.63; 11,25; 17,3). Pentru Ioan, această întoarcere a lui Isus ca să și-i asocieze pe ai săi în starea glorioasă, nu se situează la sfârșitul timpurilor.. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin mine. 7Dacă m-ați cunoscut#14,7 Unele manuscrise au: „Dacă m-ați fi cunoscut…, l-ați fi cunoscut” pe mine, îl veți cunoaște și pe Tatăl meu; de pe acum îl cunoașteți și l-ați văzut”.
8Fílip i-a zis: „Doamne, arată-ni-l pe Tatăl și ne este de ajuns!”. 9Isus i-a spus: „De atâta timp sunt cu voi, și tu nu m-ai cunoscut, Fílip? Cine m-a văzut pe mine l-a văzut pe Tatăl. Cum poți spune: «Arată-ni-l pe Tatăl!»? 10Nu crezi că eu sunt în Tatăl și Tatăl este în mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le spun de la mine; dar Tatăl, care rămâne în mine, face lucrările sale. 11Credeți-mă! Eu sunt în Tatăl și Tatăl în mine. Dacă nu pentru altceva, credeți#14,11 Unele manuscrise au: „credeți-mă!”. datorită lucrărilor acestora! 12Adevăr, adevăr vă spun, cine crede în mine va face și el lucrările pe care le fac eu și va face și mai mari decât acestea, căci mă duc la Tatăl. 13Și orice veți cere în numele meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie glorificat în Fiul. 14Dacă veți cere ceva în numele meu, eu voi face#14,14 Unele manuscrise omit v. 14; altele adaugă: „orice îmi veți cere”..
Isus îl promite pe Duhul Sfânt
15Dacă mă iubiți, veți păzi poruncile mele 16și eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor#14,16 Termenul grec „Parákletos” vine de la verbul „parakalèo” și înseamnă: 1) în greaca profană: asistent legal, avocat al apărării (totuși, în In 16,5-15 este mai degrabă acuzator); 2) în LXX: „cel care dă bucurie, consolator, mângâietor”, referindu-se, în mod special, la bucuria mesianică; 3) în Noul Testament: învățător, referindu-se la predica profetică a apostolilor, asistați de Duhul Sfânt; 4) în Evanghelia după sfântul Ioan: „Parákletos” este Duhul Sfânt care continuă predica profetică a lui Isus și misiunea lui, determinând pe fiecare să accepte mântuirea și dăruind bucuria mesianică. ca să fie cu voi pentru totdeauna, 17Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi pentru că nu-l vede și nici nu-l cunoaște. Dar voi îl cunoașteți, pentru că rămâne la voi și va fi în voi. 18Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi. 19Încă puțin și lumea nu mă va mai vedea. Voi, însă, mă veți vedea; pentru că eu trăiesc, veți trăi și voi. 20În ziua aceea, veți cunoaște că eu sunt în Tatăl meu, iar voi în mine și eu în voi. 21Cine are poruncile mele și le păzește, acela mă iubește, iar cine mă iubește va fi iubit de Tatăl meu și eu îl voi iubi și mă voi revela lui”.
22Iúda, nu Iscarióteanul, i-a zis: „Doamne, cum se face că ai să ni te revelezi nouă, și nu lumii?”. 23Isus a răspuns și i-a zis: „Dacă cineva mă iubește, va păzi cuvântul meu; Tatăl meu îl va iubi și vom veni la el și ne vom face locuință la el. 24Cine nu mă iubește nu păzește cuvintele mele, iar cuvântul pe care îl ascultați nu este al meu, ci al Tatălui care m-a trimis.
25V-am spus acestea cât timp mai rămân cu voi. 26Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăța toate și vă va aminti toate câte vi le-am spus eu.
27Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă. Eu nu v-o dau așa cum o dă lumea. Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă#14,27 Sau „să nu se intimideze”.! 28Ați auzit că v-am spus: «Mă duc și voi veni la voi». Dacă m-ați iubi, v-ați bucura că mă duc la Tatăl pentru că Tatăl este mai mare decât mine. 29V-am spus-o acum, înainte de a se întâmpla, ca, atunci când se va întâmpla, să credeți. 30Nu voi mai vorbi mult cu voi, pentru că vine conducătorul lumii, dar nu are nicio putere asupra mea#14,30 Lit.: „nu are nimic cu mine”.. 31Însă lumea trebuie să știe că îl iubesc pe Tatăl și că fac așa cum mi-a poruncit Tatăl. #14,27 #Dt 1,21 #10,28-30 #16,33 #8,35; Dt 1,33 #Evr 6,19-20 #7,34; 12,26; 17,24 #11,16; 20,24-29 #13,36 #Evr 10,19-20 #In 1,4 #8,19; 12,45 #2Cor 4,4 #Ex 33,18 #1,18; 12,45 #17,6 #10,30 #1,1 #12,49 #2,11 #Mt 8,10 #Mt 21,21 #15,16; 16,24.26 #Mt 7,7-11 #Fap 3,16 #1In 5,3 #Dt 6,4-9; 7,11; 11,1 #Înț 6,18 #1In 2,3 #14,26 #1,10 #2In 1–2 #7,34; 8,21 #16,16; 6,57 #10,30 #17,11.21-22 #Înț 6,12.18 #Prov 8,17 #16,27; 17,26 #Sir 4,14 #2,19; 7,4 #3,11 #Ap 3,20 #3,11 #1,1 #16,13-15 #2Tes 3,16 #Rom 5,1 #Ef 2,14-18 #14,1-3 #13,19; 16,4 #1,10; 12,31; 13,2; 10,18 #6,38 #Mt 26,46 par.
Selectat acum:
Ioan 14: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
