Ieremia 31
31
1În acel timp
– oracolul Domnului#31,1 Ier 31 din TM corespunde cap. 38 din LXX. –
eu voi fi Dumnezeu
pentru toate familiie lui Israél
și ele vor fi poporul meu.
2Așa vorbește Domnul:
„A aflat har în pustiu#31,2 Expresie frecventă în limbajul biblic, care înseamnă „a deveni plăcut cuiva” și, deci, „a fi iubit”. Expresia „în pustiu” se referă la perioada vieții nomade din timpul exodului, dar aici indică exilul babilonian, un timp de viață grea, dar și de căutare sinceră a Domnului, care vine în întâmpinarea poporului său. poporul
celor scăpați de sabie;
sunt pe punctul de a da liniște Israélului”.
3De departe#31,3 Domnul era departe, întrucât Israèlul se îndepărtase de el prin infidelitatea față de alianță. Probabil, expresia vrea să spună că Domnul îi apare Israèlului de departe, adică din țara lui, din țara părinților, pentru a-l chema din nou și a-l conduce în această țară din exil. mi s-a arătat Domnul:
te-am iubit cu o iubire veșnică#31,3 Domnul nu a încetat niciodată să-și iubească poporul, încă de la chemarea lui Abrahàm, nici măcar atunci când l-a pedepsit conducându-l prin încercări și suferințe (cf. Is 54,6-8).;
de aceea te-am atras cu bunătate.
4Te voi reclădi#31,4 „A reclădi” are aici o semnificație dublă: așa cum Dumnezeu „a clădit odinioară femeia” (Gen 2,22), la fel va reclădi fecioara lui Israèl, așa încât să facă din ea o persoană perfectă; o va face reclădind țara. din nou și vei fi reclădită,
fecioară#31,4 Epitet care este echivalent cu „popor”. Adresat Israèlului, capătă caracter teologic, bazat pe imaginea relației matrimoniale Yhwh-Israèl și este folosit în contextele cele mai variate, în cele în care îi reproșează infidelitatea (Ier 2,32; 18,13), în care îl amenință cu pedeapsa (Ier 14,17; Am 5,2), dar și atunci când vestește restaurarea ( Ier 31,4.21) și în momentele în care fecioara lui Israèl, puternică datorită protecției Domnului, îi insultă și-și bate joc de dușmanii săi (Is 37,22). a lui Israél!
Te vei împodobi din nou
cu tamburinele tale
și vei ieși la jocul#31,4 Se referă la sărbătorile populare, semn al unei situații liniștite, de pace și bunăstare. celor care se bucură.
5Vei planta din nou vii#31,5 Cultură tipic palestiniană, alături de măslin și grâu (cf. Ier 31,12); este indicată refacerea economică. pe munții Samaríei
și cei care plantează vor culege.
6Căci va fi o zi când străjerii
vor striga pe muntele lui Efraím:
„Ridicați-vă, să urcăm în Sión
la Domnul Dumnezeul nostru!#31,6 Este subliniată unitatea religioasă, regăsită în jurul sanctuarului din Siòn.”.
7Căci așa vorbește Domnul:
„Strigați de bucurie pentru Iacób,
chiuiți de veselie pentru
conducătorul neamurilor!
Faceți să se audă «Aleluia!» și spuneți:
«Doamne, mântuiește-i pe poporul tău
și pe restul lui Israél!#31,7 Semn al speranței, în sensul că în poporul ales va exista întotdeauna o parte care va supraviețui tuturor vicisitudinilor istorice și care se va menține fidelă Domnului sau se va întoarce la el (cf. Is 10,19-22; Ez 9,4.6.8; Am 3,12).».
8Iată, îi aduc înapoi din țara de nord,
îi adun din colțurile pământului;
printre ei sunt orbi, șchiopi,
femei însărcinate și care nasc:
o mare adunare se întoarce aici.
9Ei vin plângând și rugându-se#31,9 Este tema care a inspirat Ps 126.;
îi conduc să meargă la torente de apă#31,9 Se referă la Ex 17,1-7 și Num 20,1-11 în cadrul întoarcerii din exil, văzută ca un nou exod și o nouă trecere prin pustiu.,
pe un drum drept
pe care nu se vor poticni,
pentru că eu voi fi un tată pentru Israél,
iar Efraím va fi întâiul meu născut”.
10„Ascultați, neamuri, cuvântul Domnului,
faceți-l cunoscut
în insulele îndepărtate și spuneți:
«Cel care l-a împrăștiat
pe Israél îl adună
și îl păzește#31,10 Acțiunea Domnului se referă la prezent și la viitor, în opoziție cu păstorii răi (Ier 23,1). Dacă verbul „a păzi” pune accent pe asistența și apărarea turmei, imaginea păstorului se referă la grija pentru pășunile necesare (cf. In 10,1-6.11-18). ca păstorul turma sa!».
11Căci Domnul l-a eliberat pe Iacób,
l-a răscumpărat#31,11 Nu în sensul legal de schimb cu un alt lucru sau cu bani (cf. Lev 12,6-8), ci în sensul că Domnul i-a distrus pe asupritorii poporului său, oricât de puternici erau, așa cum s-a întâmplat în trecut cu Faraònul egiptean. din mâna
unuia mai puternic decât el.
12Ei vor veni și vor cânta de bucurie
pe înălțimile Siónului;
vor alerga spre bunătatea Domnului,
spre grâu și spre must,
spre untdelemn, spre miei#31,12 Lit.: „spre fiii turmei”. și spre viței,
iar sufletul lor va fi ca o grădină udată#31,12 Este subliniat contrastul cu ariditatea proverbială a pământului palestinian (cf. Is 35,1-2; Ez 47,1-12).
și ei nu se vor mai vlăgui.
13Atunci, fecioara se va veseli la joc,
și tinerii și bătrânii împreună;
voi schimba jalea lor în veselie,
îi voi mângâia și-i voi umple
de bucurie în îndurerarea lor.
14Voi îndestula sufletul
preoților de grăsime
și-l voi sătura pe poporul meu#31,14 LXX adaugă, cu intenție polemică, „fiii lui Levi”. Versetul are ca obiect restabilirea cultului legitim în opoziție cu abuzurile denunțate în Ier 7,21-28 (cf. și Ier 17,1-4).
cu bunătatea mea”
– oracolul Domnului.
15Așa vorbește Domnul:
„Un strigăt se aude din Ráma,
jale și plânset amar;
Rahéla își plânge fiii
și refuză să fie mângâiată
pentru fiii ei, căci nu mai sunt”#31,15 Ambientarea istorică a acestei elegii este oferită de Ier 40,1; după distrugerea Ierusalímului, Nabucodonosòr a adunat supraviețuitorii, printre care se afla și Ieremía, la Ramà (astăzi Er-Ram, la cca 10 km nord de Ierusalím) pentru a-i trimite spre Babilòn. Separat de grupul deportaților, profetul a rămas în țară. Văzându-i pe compatrioții săi plecând în exil, a simțit o durere asemănătoare aceleia a unei mame căreia îi sunt smulși cu violență fiii. Gândul s-a îndreptat instinctiv spre Rahèla, mama poporului evreu, mamă a lui Iosíf – și, deci, a triburilor lui Efraím și Manàse – și a lui Beniamín (Regatul de Sud). În apropiere de Ramà, trebuia să fi fost mormântul Rahèlei (cf. 1Sam 10,2; menționarea Betleèmului, în Gen 35,15; 48,7, este o precizare târzie, datorată confundării unor nume). Matei face referință la acest text în 2,17-19..
16Așa vorbește Domnul:
„Oprește-ți glasul din plâns
și ochii din lacrimi,
pentru că este o răsplată pentru
lucrările tale – oracolul Domnului –
și ei se vor întoarce din țara dușmanului!
17Există o speranță pentru viitorul tău
– oracolul Domnului –
și fiii tăi se vor întoarce
între hotarele tale.
18Îl aud pe Efraím plângându-se:
«M-ai mustrat și am fost mustrat
ca un vițel neînvățat;
întoarce-mă și mă voi întoarce
pentru că tu ești Dumnezeul meu!
19După ce mă voi întoarce, mă voi căi;
după ce voi recunoaște,
îmi voi lovi coapsa#31,19 Gest de revoltă, de tristețe, de durere și de căință (cf. Ez 21,17).;
mă voi rușina de rușine,
ba chiar mă voi umili,
pentru că port ocara tinereții mele».
20Oare este Efraím pentru mine
un fiu scump,
un copil preferat?#31,20 Această psihologie divină nu este nouă în Ieremía (cf. Ier 3,12-14.22) și se întâlnește și în Os 11,1-4.8-10. Evident, acest limbaj antropomorfic proiectează în Dumnezeu sensibilitatea și emotivitatea lui Ieremía (cf. Ier 20,7-9), care, asemenea lui Osèa, înțelege ceva din Dumnezeul lui Israèl prin propria experiență și prin modul lui de a o trăi.
Căci ori de câte ori vorbesc de el,
îmi aduc aminte mereu de el.
De aceea,
îmi freamătă rărunchii pentru el
și mă voi îndura de el”
– oracolul Domnului.
21Fixează pentru tine pietre,
pune-ți semne și îndreaptă-ți inima
la calea pe care ai mers!
Întoarce-te, fecioară a lui Israél,
întoarce-te la aceste cetăți ale tale!
22Până când vei hoinări, fiică a rătăcirii?
Căci Domnul creează ceva nou
pe pământ:
femeia care dă târcoale bărbatului.
Restaurarea promisă lui Iúda
23Așa vorbește Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: „Din nou vor spune cuvântul acesta în țara lui Iúda și în cetățile lui atunci când îi voi face să se întoarcă pe captivi: «Să te binecuvânteze Domnul, lăcaș al dreptății, munte sfânt!».
24Iúda va locui acolo și în toate cetățile lui, împreună, plugarii și cei ce conduc turma. 25Căci eu voi adăpa sufletul frânt și voi umple tot sufletul vlăguit. 26Pentru aceasta m-am trezit și am văzut că somnul meu a fost plăcut.
Israél și Iúda
27Iată, vin zile – oracolul Domnului – când voi semăna casa lui Israél și casa lui Iúda cu sămânță de oameni și sămânță de animale!
28Pentru că a văzut cum am vegheat asupra lor ca să-i dezrădăcinez, să-i dobor, să-i ruinez și să-i nimicesc și să le fac rău, așa voi veghea asupra lor ca să-i reclădesc și să-i replantez – oracolul Domnului”.
Răsplătirea personală#31,29 Ieremía se opune aici unui proverb (împotriva căruia se va opune și Ez 18,2) care exprima principiul vechi al responsabilității colective; în acest caz, este solidaritatea în vinovăție a membrilor aceleiași familii. Profetul anunță pentru viitor aplicarea unui principiu nou pe care Ezechièl îl propune pentru prezent (cf. Ez 14,12; 18).
29În zilele acelea, nu se va mai zice:
„Părinții au mâncat aguridă,
și copiilor li s-au strepezit dinții”,
30ci fiecare pentru nelegiuirea lui va muri. Oricărui om care va mânca aguridă i se vor strepezi dinții.
Alianța cea nouă#31,31 Ier 31,31-34 constituie punctul culminant al Cărții lui Ieremía. După falimentul alianței celei vechi (Ier 31,32; Ez 16,59) și tentativa nereușită a lui Iosía de a o restaura, planul lui Dumnezeu apare într-o lumină nouă. După o catastrofă care va lăsa să supraviețuiască doar „un rest” (Is 4,3), va fi încheiată o nouă alianță veșnică (Ier 31,31), la fel ca în timpul lui Noe (Is 54,9-10). Rămân vechile perspective: fidelitatea oamenilor față de lege, prezența divină care le asigură oamenilor pacea și prosperitatea materială (Ez 36,29-30). Acest ideal este exprimat prin formula „eu voi fi Dumnezeul vostru și voi veți fi poporul meu” (Ier 31,33; 7,23; 11,4; 30,22; 31,1; 32,38; Ez 11,20; 36,28; 37,27; Zah 8,8; cf. Dt 7,6). Noutatea alianței se sprijină pe trei elemente: 1) inițiativa divină a iertării păcatelor (Ier 33,34; Ez 36,25.29; Ps 51,3-4.9); 2). responsabilitatea și retribuția personală (Ier 31,29; cf. Ez 14,12); 3) interiorizarea religiei: legea încetează a mai fi doar un cod extern, ci va atinge „inima” omului (v. 33; 24,7; 32,39) sub influența Duhului lui Dumnezeu, care-i dă omului o inimă nouă (Ez 36,26-27; Ps 51,12; cf. Ier 4,4), capabilă să-l cunoască pe Dumnezeu (Os 2,22). Această alianță nouă și veșnică, proclamată din nou de Ez 36,25-28), de Is 55,3; 59,21; 61,8; cf. Bar 2,35, trăită în Ps 51, va fi inaugurată de sacrificiul lui Cristos (Mt 26,28 și par.), iar apostolii vor vesti împlinirea ei (Rom 11,27; 2Cor 3,6; Evr 8,6-13; 9,15-16; 1In 5,20).
31Iată, vin zile – oracolul Domnului – când voi încheia cu casa lui Israél și cu casa lui Iúda o alianță nouă. 32Nu ca alianța pe care am încheiat-o cu părinții lor în ziua când i-am luat de mână și i-am scos din țara Egiptului, alianța mea pe care ei au rupt-o, deși eu stăpâneam peste ei – oracolul Domnului. 33Aceasta este alianța pe care o voi încheia cu casa lui Israél după zilele acelea – oracolul Domnului: voi pune legea mea înlăuntrul lor și în inima lor o voi scrie; eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu. 34Nimeni nu-l va mai învăța pe aproapele său și nimeni, pe fratele său, zicând: „Cunoaște-l pe Domnul!”, pentru că toți mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare – oracolul Domnului. Căci eu le voi ierta nelegiuirile și de păcatele lor nu-mi voi mai aduce aminte.
Permanența Israélului
35Așa vorbește Domnul,
care a stabilit soarele
să fie lumină pentru zi
și legi pentru lună și pentru stele,
ca să fie lumină pentru noapte#31,35 În timp ce Isaía și Iob folosesc aceste fenomene ale naturii pentru a demonstra puterea creatoare a Domnului, Ieremía face apel la legile neschimbătoare ale naturii înseși ca să demonstreze imutabilitatea cuvântului lui Dumnezeu față de alianța încheiată pentru a asigura asistența și continuitatea poporului său în epoca cea nouă (cf. Mt 5,18; 13,11; 24,34-35; Lc 21,33).,
care agită marea
ca să mugească valurile ei:
Domnul Sabaót este numele lui.
36Dacă vor înceta aceste legi
dinaintea mea – oracolul Domnului –,
și descendența lui Israél va înceta
să mai fie un neam înaintea mea
în toate zilele.
37Așa vorbește Domnul:
„Dacă s-ar putea măsura cerurile de sus
și dacă s-ar putea cerceta temeliile
pământului de jos,
și eu voi îndepărta
toată descendența lui Israél
pentru tot ceea ce au făcut
– oracolul Domnului.
Reconstruirea și măreția Israélului
38Iată, vin zile – oracolul Domnului – când va fi reconstruită cetatea pentru Domnul, de la Turnul lui Hanàneél până laPoarta Unghiului#31,38 Vor fi refăcute ruinele provocate de babilonieni: Turnul lui Hanàneèl se află în nord-estul cetății (cf. Neh 3,1); Poarta Unghiului se regăsește la nord-vest ( 2Rg 14,13); Poarta Cailor se află la sud-est (Neh 3,28).! 39Va ieși frânghia de măsurat drept spre el, pe înălțimea Gáreb#31,39 Nu este menționat în altă parte. și se va întoarce spre Goát#31,39 Apare numai aici, dar ar putea să se găsească la confluența între cele trei văi: Gheèna, Tyròpeon și Cèdron; „valea cadavrelor și a cenușii” (lit.: „a cenușii grase a victimelor”, cf. Lev 1,16; 4,12; 6,3-4) este Gheèna (cf. Ier 7,31; 19,6), care se găsește la sud-vest de Ierusalím, în timp ce Torentul Cèdron este la est. Această prezentare a Ierusalímului reconstruit prevestește deja capitolele concluzive ale Cărții lui Ezechièl.. 40Toată valea cadavrelor și a cenușii și toate câmpiile până la torentul Cédron, până la colțul Porții Cailor, spre est, vor fi sfinte pentru Domnul: nu vor mai fi dărâmate și ruinate niciodată”. #31,33; 32,38; Ez 11,20 #Os 2,16 #Dt 7,8; 10,15; Is 43,4; Os 11,4; Mal 1,2 #31,21 #33,11; 50,4-5; Tob 1,6 #Am 6,1 #3,18 #30,6 #31,18; 50,4 #Is 49,10 #31,20 #Ex 4,22; Sir 36,17; 2Cor 6,18 #42,15 #15,7 #Ps 23,1; Sir 18,13 #Ex 6,6; Is 49,25 #29,32 #Is 58,11 #Ps 148,12 #Is 35,10; Ps 30,12 #Mt 2,18 #Ap 21,4 #2Cr 15,7; Ap 14,13 #29,11 #31,9; 3,21 #15,19; 17,14; Ps 80,4; Lam 5,21 #22,21-22; 32,30 #31,3; Is 49,15; 63,9; Lam 3,32 #18,13 #4,22 #Is 41,20; 48,7 #50,7 #Is 28,12; Ps 36,9; Mt 11,28 #30,19 #1,10 #Dt 24,16; 2Rg 14,6 #Evr 8,7-13; 10,16-17 #2Cor 3,6; Evr 9,15 #11,10 #2Cor 3,3 #7,23; 32,38; Ez 36,28; Zah 8,8 #24,7; Is 11,9; In 6,45 #50,20 #Gen 1,16 #32,18; Am 5,8.27 #Il 4,17
Selectat acum:
Ieremia 31: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași