Osea 12
12
Pervertirea politică și religioasă a Israélului#12,0 Capitolul este dificil, întrucât enunțarea faptelor contemporane se amestecă cu amintirea episoadelor din viața patriarhilor. Pentru profeți și pentru contemporanii lor, toate generațiile care s-au succedat, începând de la patriarhi, erau considerate ca o singură persoană. Într-un anumit fel, patriarhul continua să trăiască în descendenții săi și aceștia erau deja prezenți în el (cf. Evr 7,9-10).
1Efraím mă înconjoară cu minciuni,
casa lui Israél, cu înșelătorii.
Iúda este încă în căutare
alături de Dumnezeu,
alături de cele sfinte în adevăr#12,1 Din cauza obscurității unor termeni din acest verset, traducerile sunt foarte variate. Semnificația expresiei „cele sfinte” poate fi „ființele cerești”, care formează „curtea lui Dumnezeu” (cf. Ps 89,8) sau „persoanele consacrate”, spre exemplu leviții (cf. Num 3,12; 2Cr 35,3), sau, probabil, idolii, ceea ce schimbă complet sensul textului..
2Efraím paște vânt#12,2 Întrucât vântul este imaginea nimicului (cf. Prov 27,16), Efraím este ironizat tocmai pentru că își imaginează că se hrănește cu vânt. Vântul dinspre est este un vânt cald și umed, care, pe lângă faptul că nu hrănește, conține riscul îmbolnăvirii (cf. Os 13,15; Ier 4,11). și urmărește vântul
din răsărit toată ziua.
Înmulțește minciuna și violența;
încheie alianță cu Asíria#12,2 Profetul nu se referă la alianțe specifice, ci face referință la politica însăși a alianțelor (cf. Os 7,11; 8,9 etc.). Nu ignoră însă nici alianța pe care Menahèm a încheiat-o cu Tíglat-Píleser al III-lea (cf. 2Rg 15,19-20).
și untdelemnul este dus în Egipt#12,2 Untdelemnul era produsul cel mai apreciat al Palestinei (cf. Os 2,8.22; Dt 8,8; Ez 27,17) și era printre obiectele simbolice și reale cu care se încheiau alianțele (cf. Is 30,6; 57,9). Expresia ar putea fi o aluzie la încercările de alianță pe care ultimul rege al Israèlului, Ozía (732-724 î.C.), le-a încercat cu Egiptul împotriva asirianului Salmanasar (cf. 2Rg 17,3-4)..
Împotriva lui Iacób și Efraím
3Domnul îl va judeca pe Iúda,
îl va pedepsi pe Iacób după căile sale#12,3 Este clar că aici nu este vorba de patriarh, ci de descendenții săi din Regatul de Nord.
și după faptele lui îl va răsplăti.
4În pântece l-a apucat de călcâi#12,4 Este etimologia pe care Gen 25,26 i-o dă numelui „Iacòb”, întrucât, în timpul nașterii, deși era al doilea, ținea cu mâna călcâiul fratelui său, Esàu. Dar, în sânul matern nu era vorba că i-ar fi luat locul fratelui; totuși, acest lucru s-a întâmplat de două ori în viață, atât cât privește dreptul de întâi născut (Gen 25,29-34), cât și cu privire la binecuvântarea din partea tatălui (cf. Gen 27,36). În realitate, numele „Iacòb” este prescurtarea unui nume teoforic care înseamnă „Yhwh să protejeze”.
pe fratele lui
și, în vigoarea sa fiind,
s-a războit cu Dumnezeu#12,4 În Cartea Genezei, această victorie a lui Israèl asupra lui Dumnezeu este prezentată ca un titlu de glorie pentru patriarh. În Osèa (după cum apare mai clar din Os 12,5) acest fapt este prezentat ca un motiv de dezaprobare: expresia „când era în vigoare” înseamnă „s-a simțit puternic, încrezător în forțele sale și, deci, arogant”. Păcătos încă din sânul mamei, Iacòb continuă să păcătuiască și la vârsta maturității..
5S-a războit cu îngerul și a învins#12,5 Lit.: „a fost capabil”, „a putut”.;
a plâns și a cerut îndurare pentru sine#12,5 Gen 32,24-28 nu spune nimic despre plânsul și implorarea lui Iacòb. În aceste gesturi, Osèa nu vede decât înșelăciune..
L-a aflat la Bétel#12,5 Cu siguranță, aici Osèa vorbește despre viziunea din Gen 28,10-22, anterioară luptei cu îngerul (cf. Gen 32). Pentru Osèa, și binecuvântarea lui Iacòb ar fi fost primită la Bètel, și nu după lupta cu îngerul, așa cum apare în Gen 32,30, și, odată cu binecuvântarea, și iertarea. și acolo a vorbit#12,5 Cu siguranță, subiectul acestui verb este Domnul, așa cum apare din Gen 28,13 (cf. și Gen 35,1.10). cu noi.
6Domnul este Dumnezeul Sabaót:
Domnul este amintirea lui#12,6 O formulă care-i aparține lui Àmos (cf. Am 4,13; 5,8-27; 9,6; Ier 32,18). Contextul teologic este cel din Ex 3,15, unde numele divin Yhwh este prezentat ca numele care va fi amintit și invocat din generație în generație..
7Iar tu, întoarce-te la Dumnezeul tău,
observă bunătatea și judecata
și pune-ți speranța
în Dumnezeul tău mereu!
8Canaán are în mâna sa
balanțe înșelătoare#12,8 Prin „canaan”, cu siguranță este desemnat aici poporul lui Israèl, numit astfel din dispreț. „Canaanean”, în ebraică, este sinonim cu „comerciant” (cf. Iob 40,30; Prov 31,24 etc.), termen potrivit pentru a arăta aici activitatea evreilor care foloseau aceleași metode necinstite ca ale canaaneenilor, adică înșelăciunea la cântar (cf. Am 8,5; Prov 11,1; 20,23) și la prețuri (cf. Am 4,1; Mih 2,2).:
îi place să oprime.
9Efraím spune:
„Într-adevăr, m-am îmbogățit,
am găsit avere pentru mine.
În toate chinurile mele
nu au găsit nicio nelegiuire
prin care să fi păcătuit”#12,9 În a doua parte a versetului, LXX are: „Dar toate trudele lui nu-i vor fi de niciun folos, din pricina strâmbătăților cu care a păcătuit”..
10Iar eu sunt Domnul Dumnezeul tău
din țara Egiptului:
te voi face să locuiești din nou
în corturi#12,10 Adică în afara regiunii Canaànului, în pustiu (cf. 2Sam 7,6-7), simbol nu al nivelului de viață, ci al vârstei de aur a religiei (cf. Os 2,16-17). Acolo, Dumnezeu a vorbit poporului prin Moise din cortul întâlnirii înălțat în mijlocul taberei (cf. Ex 5,1; 19,9.17; 33,17; Dt 9,10; 18,16).,
ca în zilele hotărâte
[pentru sărbătoare].
11Eu le-am vorbit profeților#12,11 Ar putea fi o aluzie la timpul înspăimântător al promulgării Decalogului (cf. Ex 20,1-18). Osèa, însă, vrea să sublinieze comunicarea atracțiilor lui Yhwh pentru a-și apropia poporul (cf. Os 5,15; 6,4; 7,1; 9,10 etc.).
și eu am înmulțit viziunile#12,11 La fel ca și profeții, viziunile sunt un semn al bunăvoinței divine (cf. Ex 33,11; Num 12,2-8; Dt 18,9-22; Ps 74,9; Lam 2,9).
și, prin profeți, am rostit asemănări#12,11 Traducerea este aproximativă. Ar putea fi tradus și: „eu voi face să fie nimicit”..
12Dacă Galaád este nelegiuire#12,12 Probabil amintirea alianței pe care Iacòb a încheiat-o cu Laban. Oricum, nelegiuirea nu este specificată.,
cu adevărat vor fi nimicnicie.
La Ghilgál ei jertfesc tauri#12,12 Expresia le-a părut unor comentatori prea îndrăzneață, de aceea au propus „ei jertfesc demonilor”. Totuși, expresia „ei jertfesc vițeilor” apare în 1Rg 12,32 pentru a descrie cultul care i se aducea Domnului, reprezentat sub chipul vițelului, la Bètel. Probabil, aici este vorba de același lucru. Este incriminată forma de cult ilicit și periculos și, de aceea, interzis.
și altarele lor sunt ca niște grămezi#12,12 Sentința de condamnare este exprimată printr-un joc de cuvinte, întrucât „Ghilgàl”, în ebraică, înseamnă „grămadă de pietre” (cf. Gen 31,48).
pe brazdele câmpiei.
13Iacób a fugit în câmpia Arám#12,13 Este vorba de episodul relatat în Gen 27,42–28,5, când patriarhul a fugit în Padàn-Aràm, unde se afla cetatea Haràn, locul de reședință al lui Làban, unchiul lui Iacòb.
și Israél a slujit pentru o femeie
și pentru o femeie a păzit [turma]#12,13 Slujindu-l pe unchiul său, Làban, Iacòb a luat-o în căsătorie mai întâi pe fiica lui, Lèa (cf. Gen 29,15-27), și, după alți șapte ani, pe Rahèla (cf. Gen 29,28-30). Osèa subliniază aici mai degrabă umilința și disprețul pe care le-a suferit patriarhul..
14Dar printr-un profet l-a făcut
Domnul pe Israél să urce din Egipt
și tot printr-un profet a fost păzit#12,14 Spre deosebire de Israèl, Domnul a încredințat paza miresei sale unui profet, Moise, care apare aici nu drept conducător al poporului, ci ca profet, la fel ca în Dt 18,13-19. Prin această confruntare, luată din istoria lui Iacòb, este scoasă în lumină imaginea lui Israèl, turma Domnului, care va fi dezvoltată și de alte texte (cf. Gen 48,15; 49,24; Is 40,11; Ps 23; 80,2; 95,7)..
15Efraím l-a mâniat pe Domnul prin
amărăciuni, dar Domnul
va lăsa sângele lui asupra lui#12,15 Înainte de toate, este sângele vărsat prin crime (cf. Os 1,4; 4,2; 6,9), în special sângele vărsat în sacrificiile umane, dacă astfel este interpretat textul din Os 6,5; 12,12.
și va face să se întoarcă ocara lui
peste el. #8,7; 13,15 #Ps 62,13 #Gen 25,26; 27,35-36 #Gen 32,25 #Gen 28,12-19; 35,15 #2,16-17 #Ps 74,9 #6,8 #Gen 29,15-30 #Dt 18,18
Selectat acum:
Osea 12: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași