Osea 1
1
I. CĂSĂTORIA LUI OSÉA ȘI SIMBOLISMUL EI
Căsătoria lui Oséa și fiii săi
1Cuvântul Domnului#1,1 Expresia arată caracterul profetic al Cărții lui Osèa, autoritatea divină a mesajelor, originea lor de la Dumnezeu. care a fost către Oséa#1,1 Despre profet nu se știe decât ceea ce se cunoaște din cartea ce-i poartă numele. Numele profetului este prescurtarea numelui „hôšēᵃʿhu”, care înseamnă „Domnul este mântuire”. Este un nume neobișnuit și folosit în special în triburile din Nord. În timpul lui Davíd, purtau acest nume o căpetenie din Efraím (cf. 1Cr 27,20) și ultimul rege al lui Israèl (cf. 2Rg 15,30; 17,1.3-4.6; 18,1.9-10)., fiul lui Beerí#1,1 Adică „al izvorului” sau „din izvor”, nume purtat și de un heteu în timpul lui Esàu (cf. Gen 26,34)., în zilele lui Ozía, Iotám, Aház și Ezechía, regii lui Iúda, și în zilele lui Ieroboám, fiul lui Ióas, regele lui Israél#1,1 Activitatea profetică a lui Osèa este pusă în relație cronologică cu regii lui Iùda: Ozía (781-740 î.C.), Iotàm (740-736 î.C.), Ahàz (736-716 î.C.), Ezechía (716-687 î.C.) și cu regele lui Israèl, Ieroboàm al II-lea (783-743 î.C.). Regii din Iùda sunt aceiași sub domnia cărora și-au desfășurat activitatea profetică Isaía (Is 1,1), Àmos (Am 1,1) și Mihèia (Mih 1,1), dar în Regatul lui Iùda. Menționarea lui Ieroboàm al II-lea din Israèl, mort cu mult înainte de venirea pe tron a lui Ezechía, pare să anticipe cu câteva decenii activitatea lui Osèa, care și-a desfășurat misiunea și în timpul succesorilor lui: Zaharía (743 î.C.), Șalùm (743 î.C.), Menahèm (743-738 î.C.), Pecah (737-732 î.C.) și, probabil, Osèa (732-724 î.C.)..
2Începutul cuvântului Domnului prin Oséa:
Domnul i-a spus lui Oséa:
„Ia-ți o femeie dintre desfrânate
și copii ai desfrânării#1,2 Osèa folosește o expresie neobișnuită, „femeie a desfrânării și copii ai desfrânării”, ceea ce face situația lui Gòmer neclară: o femeie care s-a dedat prostituției înainte de căsătoria cu Osèa sau „o femeie aplecată spre prostituție” și care, în timpul căsătoriei, cedează tendințelor sale. Primul sens pare mai probabil și ar putea fi vorba de o „prostituată sacră” (cf. Dt 23,18), femeie legată de cultul unui sanctuar de origine canaaneană. Copiii prostituției sunt bastarzii născuți dintr-o femeie desfrânată (cf. Os 5,7), dar și copiii care imită conduita mamei.,
pentru că țara s-a desfrânat,
nemaiurmându-l pe Domnul!”.
3El a mers și a luat-o pe Gómer,
fiica lui Dibláim#1,3 Femeia poartă un nume mai degrabă bărbătesc, care nu se mai întâlnește în Biblie decât în Gen 10,2-3 (cf. și Ez 38,6), unde desemnează un fiu al lui Iafèt. Unii cred că Gòmer este mai degrabă un nume simbolic, „Infidela”, aluzie la condiția de prostituată sacră. Numele tatălui, „Diblàim”, înseamnă „două turte de smochine”, cu aluzie la un rit sacru canaanean..
Ea a zămislit și i-a născut un fiu.
4Domnul i-a zis:
„Pune-i numele Izreél#1,4 Numele era dat copiilor, în general, de părinți și, în special, de mamă (cf. Gen 4,1.17.25; Jud 13,24; 1Sam 1,20; Is 7,14). La semiți, numele exprima un aspect caracteristic al persoanei care îl purta (cf. Gen 25,25-26; 27,36 etc.), conținut în semnificația etimologică. Uneori, Dumnezeu însuși impunea numele (cf. Gen 17,5-19; Is 8,3 etc.), care exprima nu numai un aspect caracteristic al persoanei, ci devenea un simbol pentru alții (cf. Is 8,3)., pentru că
încă puțin și voi pedepsi sângele
lui Izreél#1,4 Este vorba de masacrele din Izreèl poruncite de Iehù (841-814 î.C.) după uzurparea puterii (cf. 2Rg 9,14-21). Nu numai că l-a ucis pe regele Ioram, ultimul descendent al dinastiei Òmri (cf. 2Rg 9,22-26), dar și pe șaptezeci de principi regali (cf. 2Rg 10,1-11), pe regele lui Iùda și toată familia lui (cf. 2Rg 9,27-29; 19,12-14). Izreèl era reședința de vară a Regatului lui Israèl. asupra casei lui Iehù
și voi face să înceteze domnia
casei lui Israél!
5În ziua aceea#1,5 Expresie frecventă în profeți pentru a indica o intervenție decisivă a lui Dumnezeu (Os 5,18; cf. și Mt 7,22; Mc 2,20; Lc 6,23; In 14,20; 2Tim 1,18 etc.)., voi frânge arcul
lui Israél#1,5 Printr-o metonimie este exprimată puterea militară a lui Israèl (cf. Is 21,15; Zah 9,10). în valea Izreél”.
6Ea a zămislit din nou și a născut o fiică.
„Pune-i numele Lo-Ruháma#1,6 Numele înseamnă „Neiubită” și exprimă amenințarea adresată întregului popor, că va fi lipsit de orice îndurare din partea lui Dumnezeu. Dumnezeu rupe alianța cu această parte a poporului ales, alianță care conținea promisiunea intervenției Domnului în situații grele (cf. Lev 26,14.17.25; Dt 28,25.46; 1Rg 8,33-34).,
căci nu voi mai continua să mă îndur
de casa lui Israél
și nu-i voi mai suporta!
7Dar de casa lui Iúda mă voi îndura
și-i voi salva prin Domnul
Dumnezeul lor;
nu-i voi salva prin arc, prin sabie,
prin luptă, prin cai și călăreți”#1,7 Probabil, acest verset reflectă timpul lui Ezechía și este un ecou al eliberării miraculoase a Ierusalimului de sub asediul armatei lui Senaheríb (cf. Is 36–38)..
8[Gómer] a înțărcat-o pe Lo-Ruháma,
apoi a zămislit și a născut un fiu#1,8 Înțărcarea copiilor avea loc, în mod obișnuit, la trei ani (cf. 2Mac 7,27). De aceea, între oracolul precedent (cf. Os 1,6) și acesta din v. 8 s-au scurs, probabil, patru ani..
9I-a zis: „Pune-i numele «Lo-Amí»,
căci voi nu sunteți poporul meu
și eu nu sunt [Dumnezeul] vostru!#1,9 Este formula alianței, negată (cf. Ex 6,7; Lev 26,12; Dt 26,16-19; Ier 7,23; 11,4 etc.). Este o aluzie la semnificația numelui Domnului (Yhwh = „eu sunt cel care sunt”). În Osèa, ea nu este considerată în ea însăși, ci în relație cu poporul pe care Domnul și l-a ales. #Ier 2,20; Ez 23,3 #Is 31,1; Zah 4,6; Ps 20,8; Prov 21,31 #2,3.25 #Ier 31,33
Selectat acum:
Osea 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași