Iacób i-a chemat pe fiii săi și le-a zis: „Adunați-vă ca să vă fac cunoscut ce vi se va întâmpla în zilele de pe urmă!
Adunați-vă și ascultați, fii ai lui Iacób,
ascultați-l pe Israél, tatăl vostru!
Rubén, întâiul meu născut,
tu, puterea mea
și începutul vigorii mele,
culme de mândrie
și culme de putere,
năvalnic ca apele,
tu nu vei mai avea întâietatea!
Căci te-ai suit în patul tatălui tău
și atunci l-ai profanat,
când ai urcat pe el.
Simeón și Lévi sunt frați,
instrumente ale violenței
sunt armele lor.
În sfatul lor să nu intre sufletul meu
și cu adunarea lor
să se unească gloria mea!
Căci, în mânia lor, au ucis oameni,
și, în pofta lor, au schilodit tauri.
Blestemată să fie mânia lor,
căci a fost puternică,
și furia lor, căci a fost apăsătoare!
Îi voi împărți în Iacób
și-i voi risipi în Israél.
Iúda, pe tine te vor lăuda frații tăi.
Mâna ta va fi
pe grumazul dușmanilor tăi.
Se vor prosterna în fața ta fiii tatălui tău.
Pui de leu, Iúda!
De la pradă, fiul meu, ai urcat.
S-a lăsat pe labe, s-a întins
ca un leu, ca o leoaică.
Cine-l va face să se ridice?
Nu se va depărta sceptrul din Iúda,
nici toiagul [de conducător] de la el
până când va veni
cel căruia îi este destinat.
Lui [i se cuvine] ascultarea popoarelor”.
El își leagă de viță măgarul
și de coardă de soi, puiul de măgăriță;
își spală haina în vin
și în sânge de struguri, mantaua sa.
Scânteietori sunt ochii săi de la vin
și dinții săi, mai albi ca laptele.
Zabulón va locui pe țărmul mărilor,
va fi țărm pentru corăbii
și partea lui va fi până la Sidón.
Isahár este un măgar puternic
care s-a întins între două țarcuri.
Vede că locul unde se odihnește este bun
și că ținutul lui este plăcut;
și-a plecat umărul sub povară
și a ajuns o masă de sclavi.
Dan va judeca pe poporul său
ca unul dintre triburile lui Israél.
Dan va fi un șarpe pe drum,
o viperă cu corn pe cărare,
mușcând căclâiele calului,
ca să cadă călărețul pe spate.
Mântuirea ta o aștept, Doamne!
Gad, o ceată îl va ataca
și îl va ataca din urmă.
Din Așér vine pâinea grasă;
el va da delicatese regilor.
Neftáli este o cerboaică slobodă:
el rostește cuvinte frumoase.
Vlăstar de pom roditor este Iosíf,
vlăstar de pom roditor lângă izvor,
vlăstarii lui ajung deasupra zidului!
I-au făcut viața amară,
l-au lovitși l-au hăituit arcașii.
Arcul lui a rămas puternic,
brațele și mâinile lui au fost făcute zvelte
de mâinile Celui Puternic al lui Iacób;
de acolo [vine] Păstorul
și Stânca lui Israél.
Dumnezeul tatălui tău – el să te ajute –
și Dumnezeu cel Atotputernic –
el să te binecuvânteze
cu binecuvântările cerurilor de deasupra,
cu binecuvântările abisului
care zace jos,
cu binecuvântările sânilor
și ale pântecelui!
Binecuvântările tatălui tău
sunt mai puternice
decât binecuvântările
celor care m-au zămislit
până la marginile dealurilor veșnice:
ele să fie peste capul lui Iosíf
și peste creștetul celui consacrat
dintre frații săi!
Beniamín este un lup care sfâșie.
Dimineața mănâncă vânatul
și seara împarte prada”.
Toate acestea sunt cele douăsprezece triburi ale lui Israél.