Geneza 34
34
Masacrul de la Síhem#34,1 Capitolul este o tradiție care vrea să interpreteze o problemă de familie (violența făcută Dinei) ca pe un conflict între populații: pactul cu locuitorii din Síhem, rupt în mod violent de către fiii lui Iacób. Episodul poate fi plasat la sfârșitul epocii patriarhale, când cei care acționează sunt „fiii lui Iacób”: Diná, Simeón și Lévi. Nu mai este vorba de nomazi sau seminomazi, ci de sedentari.
Violența asupra Dínei
1Diná, fiica Léei, pe care i-o născuse lui Iacób, a ieșit să vadă fiicele țării. 2A văzut-o Síhem, fiul lui Hamór hevéul#34,2 LXX are: „horeul”. Heveii constituiau o populație străveche din Canaàn. Hamòr este numele unui clan, iar Síhem este numele unei localități pe unde a trecut Abrahàm (12,6). Despre alianța de la Síhem se va vorbi în Ios 24 și Jud 9., principele ținutului. El a luat-o, s-a culcat cu ea și a umilit-o. 3Sufletul lui s-a lipit de Diná, fiica lui Iacób, și a iubit-o pe tânără și i-a vorbit tinerei la inimă. 4Síhem i-a zis tatălui său, Hamór: „Ia-mi-o pe fata aceasta de soție!”. 5Iacób a auzit că#34,5 LXX adaugă: „fiul lui Hamòr”. o necinstise pe Diná, fiica sa; dar, cum fiii săi erau cu turmele pe câmp, Iacób a tăcut până la venirea lor.
Pactul matrimonial cu cei din Síhem
6Hamór, tatăl lui Síhem, a ieșit la Iacób ca să-i vorbească. 7[Tocmai] atunci fiii lui Iacób au venit de la câmp. Când au auzit [aceasta], bărbații s-au indignat și s-au mâniat foarte mult, pentru că acela făcuse o asemenea faptă de ocară în Israél#34,7 Expresia „nᵊḇālāʰ”, „faptă de ocară”, în sens moral, se referă la o cădere etico-religioasă, în special la starea unui rege decăzut care, renunțând la propria demnitate, săvârșește un act de servilism. În Sfânta Scriptură (Dt 22,21; Ios 7,15; Jud 19,23-24; 20,6-10; 2Sam 13,12; Ier 29,23), este vorba întotdeauna de delicte sexuale, considerate deosebit de grave de către Israèl, în opoziție cu alte popoare și cu obiceiurile lor sexuale. Deși în comportamentul lui Síhem nu există un motiv de ocară după legislația veche, sunt aici accente care se întâlnesc în legislația postexilică împotriva căsătoriilor mixte (cf. Ex 34,15-16; Dt 7,3-4; Esd 9 și Neh 13)., culcându-se cu fiica lui Iacób: așa ceva n-ar fi trebuit să se facă#34,7 LXX traduce: „Aceasta nu va rămâne așa” (amenințare), spre deosebire de TM care exprimă o apreciere morală.. 8Hamór le-a vorbit, zicând: „Sufletul fiului meu, Síhem, s-a îndrăgostit de fiica voastră; dați-i-o, vă rog, de soție 9și să ne înrudim prin căsătorie; dați-ne fiicele voastre și luați pentru voi#34,9 LXX are: „pentru fiii voștri”. fiicele noastre! 10Locuiți cu noi; țara este înaintea voastră; așezați-vă, faceți negoț și dobândiți proprietăți în ea!”. 11Síhem a zis tatălui și fraților ei: „Să aflu har în ochii voștri și vă voi da ce-mi veți cere! 12Ridicați cât de mult [prețul de] zestre#34,12 Ebr.: „mōhar”, desemnează prețul plătit de mire tatălui pentru mireasă. și darul#34,12 Ebr.: „mattān”, desemnează cadourile, darurile făcute de mire miresei. În mod obișnuit, se referă la un dar oarecare. și vă voi da după cum îmi veți zice; numai dați-mi tânăra de soție!”.
13Fiii lui Iacób le-au zis lui Síhem și lui Hamór, tatăl său, și le-au vorbit cu viclenie, pentru că o necinstise pe sora lor, Diná. 14Ei#34,14 LXX adaugă: „Simeòn și Lèvi, frații Dinei și fiii Leei”. i-au zis: „Nu putem face lucrul acesta: să o dăm pe sora noastră unui om netăiat împrejur; căci aceasta ar fi o rușine#34,14 Termenul ebraic „ḥerpāʰ” („rușine, ocară”) înseamnă, în sens moral, schimbarea condiției și indică o persoană scoasă din rândul nobilimii, așa cum se întâmplă cu o fecioară dezonorată sau cu o tânără trădată de un bărbat. pentru noi. 15Numai astfel vom fi de acord#34,15 LXX adaugă: „și vom locui printre voi”., dacă vreți să fiți asemenea nouă, tăindu-vă împrejur#34,15 Circumcizia este văzută aici nu cu valoarea religioasă din contextul alianței cu Abrahàm (Gen 17), ci ca un indiciu al inițierii matrimoniale și al vieții comune dintr-un trib. toți cei de parte bărbătească. 16Atunci vă vom da pe fiicele noastre, iar fiicele voastre le vom lua pentru noi; vom locui cu voi și vom deveni un singur popor. 17Dacă nu ne ascultați și nu vă tăiați împrejur, ne luăm fiica#34,17 LXX are pluralul: „fiicele”. și plecăm”. 18Cuvintele lor au fost plăcute în ochii lui Hamór și în ochii lui Síhem, fiul lui Hamór. 19De aceea n-a zăbovit tânărul să facă lucrul [acesta], căci o plăcea pe fiica lui Iacób și era cel mai cinstit în casa tatălui său.
20Hamór și Síhem, fiul său, s-au dus la poarta cetății lor#34,20 Poarta cetății era locul întrunirii comunității și a tribunalului local. Discursul lui Hamòr și al lui Síhem este dezvoltat cu dibăcie: după captatio benevolentiae (v. 21), sunt prezentate avantajul economic și cel de conveniență (dobân-direa proprietății și posibilitatea căsătoriei cu fiicele lor) și numai printre avantaje este introdusă problema circumciziei. și le-au vorbit astfel oamenilor din cetatea lor, zicând: 21„Oamenii aceștia sunt pașnici cu noi; să se așeze în țară și să facă negoț în ea; iată, țara este largă înaintea lor! Noi le vom lua pe fiicele lor de soții și pe fiicele noastre le vom da lor. 22Numai așa se învoiesc oamenii să locuiască împreună cu noi și să devină un singur popor cu noi, dacă și la noi se vor tăia împrejur toți cei de parte bărbătească așa cum sunt ei tăiați împrejur. 23Turmele lor, proprietățile lor și toate animalele lor, nu vor fi ele oare ale noastre? Doar să fim de acord cu ei și ei vor locui cu noi”. 24Și i-au ascultat pe Hamór și pe Síhem, fiul său, toți cei care treceau prin poarta cetății lor și au fost tăiați împrejur toți cei de parte bărbătească, toți cei care ieșeau prin poarta cetății lor.
Răzbunarea lui Simeón și Lévi
25A treia zi, pe când ei erau încă suferinzi, cei doi fii ai lui Iacób, Simeón și Lévi, frații Dinei, și-au luat fiecare sabia, au venit asupra cetății care [se credea] în siguranță și i-au ucis pe toți cei de parte bărbătească. 26I-au trecut prin ascuțișul sabiei pe Hamór și pe Síhem, fiul său; au luat-o pe Diná din casa lui Síhem și au ieșit. 27Fiii lui Iacób au venit asupra celor străpunși și au prădat cetatea, pentru că o necinstiseră pe sora lor. 28Au luat oile, vitele și măgarii lor și tot ce era în cetate și ce era pe câmp, 29toate bogățiile lor, pe toți pruncii și femeile lor#34,29 LXX traduce: „sclavii acelora, servitorii și femeile”. le-au luat captivi și au jefuit tot ceea ce era#34,29 LXX adaugă: „în cetate”. în case.
30Atunci, Iacób le-a zis lui Simeón și lui Lévi: „Voi m-ați tulburat făcându-mă urât de cei care locuiau în țară, de canaaneéni și de ferezéi. Eu am oameni puțini la număr; ei se vor aduna împotriva mea, mă vor lovi și voi fi nimicit eu și casa mea”. 31Ei au răspuns: „Se cuvenea să facă cu sora noastră cum [se poartă] cu o desfrânată?”. #Ex 22,15-16; Dt 22,28-29 #Jud 14,1-2 #Am 5,13; Qoh 3,7 #2Sam 13,12-13 #Prov 26,25 #17,10-14 #Prov 1,13.19 #Ios 5,8 #Rom 12,19 #13,7 #Ps 105,12
Selectat acum:
Geneza 34: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași