1 Timotei 1
1
Destinatar și salut
1Paul, apostol al lui Cristos Isus, după porunca lui Dumnezeu, mântuitorul nostru, și a lui Cristos Isus, speranța noastră#1,1 Paul revendică originea divină a apostolatului său, impus de-a dreptul prin porunca „lui Dumnezeu Tatăl și a lui Isus Cristos”. În alte locuri, folosește expresii mai blânde: „prin voința lui Dumnezeu” (1-2Corintèni; Efesèni; 2Timotèi). Motivul acestei accentuări a provenienței divine a apostolatului său este dublu: a) pentru că, aflându-se la sfârșitul vieții, a avut posibilitatea să experimenteze și mai intens că la originea întregii sale aventuri apostolice se află numai Dumnezeu; b) pentru că trebuind să se războiască cu falșii învățători, se înarmează cu atestările necesare pentru a se impune față de agresivitatea lor. Nu în ultimul rând apoi, este motivul de a-l încuraja pe Timotèi (timid și nesigur) să-și împlinească cu fermitate și fără bâjbâieli misiunea: ea provine de fapt dintr-un „mandat” precis din partea lui Dumnezeu, și nu dobândit de la vreun om., 2lui Timotéi#1,2 În greacă, „Timótheos” înseamnă „cel care se teme pe Dumnezeu”, nume foarte frecvent în lumea greacă (și din sec. al IV-lea î.C.). S-a născut la Lístra, în Licaònia, dintr-o mamă evreică și un tată grec de rang înalt. Timotèi devine discipol al sfântului Paul în anul 45, în prima călătorie misionară a Apostolului, și-l însoțește în a doua și a treia călătorie. Ales episcop de Èfes, a fost probabil martorul ridicării la cer a Maicii Domnului la Èfes, martor al martirizării sfântului Paul la Roma în 67. După tradiție, a murit martir în 97, sub împăratul Nèrva., adevărat fiu în credință, har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Cristos Isus Domnul nostru!
I. RESPONSABILITATEA LUI TIMOTÉI FAȚĂ DE EVANGHELIE
Avertisment împotriva învățăturii false
3După cum te-am rugat când am plecat spre Macedónia, rămâi la Éfes ca să le poruncești unora să nu răspândească învățături greșite#1,3 Lit.: „alte învățături”. 4și nici să nu se ocupe#1,4 Sau „să nu-și îndrepte mintea spre”. cu mituri și genealogii#1,4 Prin „mituri” se înțeleg poveștile iudaice fantastice despre personaje importante din Vechiul Testament, teme preferate de obicei. „Genealogiile” erau liste cu strămoși care ajungeau chiar până la Moise, prin care rabinii, în special, încercau să-și justifice propria autoritate. Atât miturile, cât și genealogiile pun în evidență obiceiul rabinilor din Efes, convertiți la creștinism, de a prezenta în mod denaturat Vechiul Testament, într-o formă mai mult filozofică decât doctrinară, preocupați mai mult de subtilități decât de sensul profund al Scripturii. fără capăt! Acestea aduc mai degrabă controverse decât [slujesc] planul lui Dumnezeu#1,4 Termenul grec „oikonomia” înseamnă în primul rând administrarea unei locuințe. Este folosit de sfântul Paul cu două semnificații: 1) planul de mântuire a lui Dumnezeu în Cristos (Ef 1,10; 3,9); 2) misiunea de a răspândi acest plan de mântuire prin apostolii și miniștrii comunităților creștine (1Cor 9,17; Ef 3,2; Col 1,25). în credință. 5Însă scopul poruncii este iubirea dintr-o inimă curată, dintr-o conștiință bună și dintr-o credință neprefăcută. 6Unii s-au îndepărtat de acestea și s-au rătăcit ajungând la discursuri fără sens. 7Voind să fie învățători ai Legii, ei nu înțeleg nici ceea ce spun și nici ceea ce cred că demonstrează.
8Or, noi știm că Legea este bună dacă cineva o folosește în mod legitim. 9Este știut că nu pentru cel drept este dată#1,9 Lit.: „rânduită”. Legea, ci pentru cei fărădelege și răzvrătiți, pentru cei nelegiuiți și păcătoși, pentru cei sacrilegi și profanatori, pentru cei ucigași de tată, ucigași de mamă, pentru cei ucigași de oameni, 10pentru desfrânați și pentru homosexuali, pentru negustorii de oameni, pentru mincinoși, pentru sperjuri și pentru oricine se împotrivește învățăturii sănătoase, 11conform evangheliei glorioase a lui Dumnezeu cel binecuvântat#1,11 Lit.: „fericit”., care mi-a fost încredințată.
Vocația lui Paul, model pentru Timotéi
12Îi mulțumesc lui Cristos Isus Domnul nostru, care m-a întărit pentru că m-a găsit vrednic de încredere#1,12 Lit.: „credincios”., punându-mă în slujirea sa, 13deși mai întâi am fost un defăimător, un persecutor și un insultător, dar am aflat îndurare, căci, în necredința mea, o făceam din neștiință. 14Însă harul Domnului nostru s-a revărsat din plin, împreună cu credința și iubirea care este în Cristos Isus. 15Vrednic de crezut și de primit cu toată încrederea este cuvântul: „Cristos Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoși”, între care eu sunt primul; 16de aceea am aflat îndurare pentru ca Cristos Isus să-și arate mai întâi în mine toată îndelunga lui răbdare, [făcând din mine] un model#1,16 Lit.: „prototip”. pentru cei care aveau să creadă în el spre viața veșnică. 17Regelui veacurilor, Celui Nepieritor, Celui Nevăzut și unicului Dumnezeu să-i fie cinste și glorie în vecii vecilor! Amin!
18Îți încredințez această poruncă, fiul meu Timotéi, potrivit cu profețiile făcute mai înainte în privința ta ca, în conformitate cu ele, să lupți lupta cea bună, 19având credința și conștiința curată pe care unii au renegat-o și au eșuat în privința credinței. 20Printre ei sunt Imenéu și Alexándru#1,20 Imenèu este amintit drept cel care neagă învierea și în 2Tim 2,17-18 împreună cu un oarecare Filèt; Alexandru ar putea fi identic cu acel Alexandru arămarul din 2Tim 4,14, față de care Apostolul îl pune în gardă pe Timotèi. Un alt Alexandru apare în Fap 19,33-34. Expresia „i-am dat lui Satana” se întâlnește și în cazul incestuosului de la Corint ( 1Cor 5,5) și trebuie să fie o aluzie la o oarecare formă de excomunicare prin care individul pedepsit, separat de bunurile spirituale ale comunității, era mai ușor pradă a lui Satana. Uneori, aceasta putea fi însoțită de boli fizice despre care este la curent mentalitatea ebraică ce îl considera pe Satana drept cauză (Lc 13,16; 2Cor 12,6-7). În orice caz, excomunicarea trebuie să fi avut întotdeauna un scop medicinal: „ca să învețe să nu mai rostească blasfemii”. Abandonat temporar lui Satana, cel vinovat ar fi avut mereu posibilitatea să se căiască. După cum se vede din text, și erezia este o formă de „blasfemie”., pe care i-am dat lui Satana ca să învețe să nu mai rostească blasfemii. #Col 1,27 #Fap 16,1 #Tit 1,4 #Fil 2,22 #Fap 20,1 #4,7 #Tit 1,14 #Tit 3,9 #6,21 #6,20 #Tit 1,10 #Rom 1,29 #2Cor 4,4 #6,15 #1Tes 2,4 #Tit 1,3 #Fap 9,15 #Gal 1,15-16 #Rom 5,20 #1Cor 15,10 #Lc 15,2; 19,10 #Rom 16,27 #6,12 #2Tim 4,7 #3,9 #1Cor 5,5
Selectat acum:
1 Timotei 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași