1 Ioan 1
1
Prolog
1Ceea ce#1,1 Pronumele relativ neutru este interpretat de unii traducători ca fiind de genul masculin, referindu-se astfel la persoana lui Isus Cristos, cuvântul vieții. era de la început#1,1 Contextul este diferit față de prologul Evangheliei după sfântul Ioan, așa încât expresia: „de la început” se referă aici la începutul revelării lui Isus Cristos (cf. 1In 2,7.24; 3,8). ,
ce am auzit,
ce am văzut cu ochii noștri,
ce am privit și mâinile noastre
au pipăit
cu privire la Cuvântul vieții
2– căci viața s-a arătat: noi am văzut
și dăm mărturie
și vă vestim viața cea veșnică
ce era la Tatăl
și care ni s-a arătat –,
3ce am văzut și am auzit vă vestim și vouă pentru ca și voi să aveți comuniune cu noi, iar comuniunea noastră#1,3 Termenul „koinonía”, chiar dacă nu se întâlnește în Evanghelie, exprimă una dintre temele fundamentale ale teologiei și misticii sfântului Ioan (cf. In 14,20; 15,1-6; 17,11.20-26). Această comuniune exprimă unirea tainică a celui care crede cu Dumnezeu, realizată prin Cristos și se identifică cu unitatea tuturor discipolilor lui Cristos în credința unică și biserica unică (comunitatea credincioșilor). În Scrierile sfântului Ioan, această comuniune este indicată prin expresii și imagini diferite: „a locui în Dumnezeu” (cf. 1In 2,5.6.24.27; 3,6.24; 4,12.13.15.16); „a se naște din Dumnezeu” (cf. 1In 2,16; 3,10; 4,4.6; 5,19); „a-l cunoaște pe Dumnezeu” (cf. 1In 2,3.13.14; 3,6; 4,7.8). este cu Tatăl și cu Fiul său, Isus Cristos. 4Vă scriem acestea pentru ca bucuria noastră#1,4 O serie de manuscrise importante au: „voastră”. să fie deplină.
I. DUMNEZEU ESTE LUMINĂ
Viața în lumină
5Și aceasta este vestea pe care am auzit-o de la el și v-o vestim: Dumnezeu este lumină și nu este întuneric#1,5 Lit.: „niciun întuneric”. în el. 6Dacă spunem că avem comuniune cu el, dar umblăm în întuneric, mințim și nu înfăptuim adevărul. 7Dar dacă umblăm în lumină, așa cum el este în lumină, avem comuniune unii cu alții și sângele lui Isus, Fiul său, ne curăță de orice păcat#1,7 Afirmație teologică importantă, întrucât semnalează realitatea istorică a sacrificiului lui Isus Cristos și afirmă valoarea lui salvifică veșnică. Importanța sângelui lui Cristos în opera de mântuire a fost pusă în lumină de Apocalips; sângele lui Cristos eliberează, spală, albește, purifică, dobândește etc. (cf. Ap 1,5; 5,9; 7,14). Prin gândirea și imaginile sale, versetul amintește de cateheza baptismală a Bisericii primare (cf. Fap 26,18; Ef 5,8-13; 1Pt 2,9.12). .
Prima condiție: mărturisirea păcatelor
8Dacă spunem că nu avem păcat, ne înșelăm pe noi înșine, iar adevărul nu este în noi. 9Dacă ne mărturisim păcatele, el este fidel și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nedreptate. 10Dacă spunem că nu am păcătuit, îl facem pe el mincinos, iar cuvântul lui nu este în noi. #2,13-14 #In 1,1 #In 1,14; 20,25 #In 1,4; 11,25-26 #4,14 #2,25 #Fap 4,20 #In 17,20-21 #1Cor 1,9 #2In 12 #3,11 #2,9; In 8,12 #2,4; In 3,21 #Ef 5,8 #Evr 9,14 #Ap 1,5 #Prov 20,9 #1Rg 8,46 #Iob 9,2 #Qoh 7,20 #Rom 3,10-20 #2Cr 7,14 #Ps 32,1-5
Selectat acum:
1 Ioan 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași