Însă dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră. Iar noi suntem găsiți martori falși ai lui Dumnezeu pentru că dăm mărturie împotriva lui Dumnezeu, [spunând] că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, de vreme ce morții nu învie. Căci dacă morții nu învie, nici Cristos nu a înviat, iar dacă Cristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică și voi sunteți încă în păcatele voastre, iar cei care au adormit în Cristos au pierit. Și dacă ne-am pus speranța în Cristos numai în viața aceasta, suntem cei mai [vrednici] de milă dintre toți oamenii.
Dar acum, Cristos a înviat din morți, fiind începutul [învierii] celor adormiți. Căci de vreme ce printr-un om [a venit] moartea, tot printr-un om [vine] și învierea din morți. Și după cum toți mor în Adám, tot la fel, în Cristos, toți vor fi readuși la viață. Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, după aceea cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui, apoi [va fi] sfârșitul, când el va încredința împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și putere. Căci el trebuie să domnească până când va pune toți dușmanii sub picioarele lui. Ultimul dușman care va fi nimicit este moartea. De fapt, „toate le-a supus sub picioarele lui”. Însă când spune că „toate le-a supus”, este evident că în afară de cel care i-a supus lui toate. Iar când toate îi vor fi supuse, atunci și el, Fiul, se va supune celui care i-a supus lui toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
Și apoi ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă într-adevăr morții nu învie, de ce se mai botează pentru ei? Iar noi de ce să riscăm la orice oră? În fiecare zi eu sunt în pericol de moarte, fraților, o jur pe mândria mea care sunteți voi, pe care o am în Cristos Isus, Domnul nostru. Dacă numai din [motive] umane m-am luptat împotriva fiarelor în Éfes, la ce-mi folosește? Atunci, dacă morții nu învie,
„să mâncăm și să bem
căci mâine vom muri!”.
Nu vă înșelați:
„Tovărășiile rele strică
bunele moravuri”.
Veniți-vă cu adevărat în fire și nu păcătuiți, pentru că sunt unii care nu au cunoașterea lui Dumnezeu: o spun spre umilirea voastră!
Însă, va spune cineva: „Cum învie morții? Cu ce trup vor veni?” Nebunule! Ceea ce semeni tu nu prinde viață dacă mai întâi nu moare. Și ceea ce tu semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar un simplu grăunte, poate de grâu sau de altă plantă; însă Dumnezeu îi dă trup după cum vrea și fiecăreia dintre semințe îi dă trupul propriu. Nu orice trup este același trup, ci unul este [trupul] oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor și altul, al peștilor. Există și trupuri cerești și trupuri pământești, însă alta este gloria celor cerești și alta a celor pământești. Una este strălucirea soarelui, alta este strălucirea lunii și alta este strălucirea stelelor, căci o stea diferă de altă stea în strălucire.
Tot la fel este și învierea morților: se seamănă în putrezire și se învie în neputrezire; se seamănă în necinste și se învie în glorie; se seamănă în slăbiciune și se învie în putere; se seamănă un trup fizic și învie un trup spiritual, căci dacă există un trup fizic, există și unul spiritual.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
