Într-adevăr, cei ce trăiesc
Conduși de fire, urmăresc,
Neîncetat, lucrul pe care
Doar firea pământească-l are;
Însă, cei care viețuiesc
După îndemnuri ce pornesc
Numai din partea Domnului,
Caută lucrurile Lui.
Umblarea după lucrul care
Firea cea pământească-l are
O să aducă, negreșit –
Drept plată – moartea, la sfârșit.
Pornind, însă, în căutare
Să afli lucrurile care
Sunt ale Duhului, găsești
Pace și viață dobândești.
Lucruri lumești, cătând mereu,
Vrăjmaș Îi ești lui Dumnezeu,
Pentru că firea pământească
Nu poate să se învoiască
Să se supună Legii Lui –
Adică Legii Domnului.
Cei pământești nu pot să-L facă,
Pe Dumnezeu, ca să îi placă.
Voi nu mai sunteți pământești,
Ci ați ajuns duhovnicești,
Dacă va locui, apoi,
Duhul lui Dumnezeu, în voi.
Dacă se va-ntâmpla, cumva,
Ca să nu aibă cineva
Duhul care-i venit de sus –
Duh cari e-al lui Hristos Iisus –
Să știți că nu este al Lui,
Nu este om al Domnului.
Dacă Hristos este în voi,
Chiar dacă trupul vost’, apoi –
Pentru păcat – se dovedește
Morții supus, duhul trăiește,
Fiind, astfel, deasupra firii,
Din pricina neprihănirii.