Matei 8
8
Vindecarea unui lepros
1Când, de pe munte, a plecat
Iisus, norodul L-a urmat.
2Un biet lepros veni la El:
„Doamne!” – a zis omul acel,
După ce I s-a închinat –
„De vrei Tu, pot fi vindecat!”
3Atunci, Iisus, mâna, Și-a-ntins,
Iar, pe bolnav, când l-a atins,
A spus: „Voiesc! Ești curățit!” –
Și omul s-a-nsănătoșit.
4Apoi, i-a zis, leprosului:
„Du-te! Să nu spui nimănui,
Ci preotul, doar, să te vadă;
Apoi, grăbește-te de adă
Darul, de Moise, rânduit,
Spre mărturie-a fi jertfit.”
Vindecarea robului unui sutaș
5În Capernaum, a intrat
Iisus, când s-a apropiat,
Cu greu, un biet sutaș, de El,
6Și I-a vorbit, în acest fel:
„Doamne, ceva, vreau să te rog:
Îmi zace robul, slăbănog,
Și este foarte chinuit.”
7Iisus, privindu-l, a rostit:
„Veni-voi să-l tămăduiesc.”
8Sutașul zise: „Nu-ndrăznesc
Să-Ți cer să vii, căci nu sunt vrednic
Să-mi intri-n casă, dar puternic,
Cum ești, dacă vei porunci,
Robul se va-nsănătoși.
9Sub stăpânire, sunt sutași
Și am, sub mine, mulți ostași.
De-i spun, unuia, „Du-te”, face;
De-l chem, îndată vine-ncoace.
La fel și robul bolnav rău,
Se vindecă la glasul Tău.”
10Când a sfârșit – uimit, Iisus,
De ale lui vorbe – a spus:
„Mă miră că e cu putință,
Să aibă o așa credință,
Omul acesta. Ca la el,
N-am întâlnit, în Israel.
11Sunt mulți acei, din răsărit –
Precum și cei din asfințit –
Care, la masă, vor veni
Și-acolo se vor pomeni
Șezând lângă Avram, Isac
Și Iacov, când afară zac,
12Plângând, adevărații fii,
Ai cerului Împărății,
În mijlocul plânsetelor
Și în scrâșnirea dinților.”
13Sutașului, I-a spus apoi:
„Întoarce-te dar, înapoi,
La casa ta, și fii pe pace.
După credința ta, se face” –
Iar robul s-a tămăduit
În ceasu-n care a vorbit.
Vindecarea soacrei lui Petru și mai multor bolnavi
14Iisus, în casă, a intrat,
La Petru. Soacra sa, în pat,
Zăcea, de friguri, chinuită.
15Pe loc, a fost înzdrăvenită,
Când S-a apropiat Iisus
Și, mâna, peste ea, Și-a pus.
16Când înserarea a venit,
Domnul Iisus S-a pomenit,
Cu niște îndrăciți, aduși,
Și-n fața ochilor Săi, puși.
Atunci, orice duh necurat,
A scos Iisus, și-a vindecat
Pe-orice bolnav, care-a venit,
La El, spre-a fi tămăduit,
17Și-a împlinit ce a fost scris,
Așa precum Isaia-a zis:
„El a luat, asupra Lui,
Boala și cazna omului;
Și neputințe a luat,
Câte pe noi ne-au încercat.”
Cum să urmăm pe Iisus
18În jurul Său, s-a îmbulzit
Norodul. El a poruncit –
Spre a fi auzit de lume –
Să șeadă într-un loc anume.
19Atuncea s-a apropiat
Un cărturar și-a cuvântat:
„Învățătorule, aș vrea
Să te urmez, de s-ar putea.”
20Iisus răspunse: „Vulpile
Au vizuini; păsările
Au cuiburi. Fiul omului,
Însă, nu are-un loc al Lui,
Unde să-și odihnească capul.”
21„Doamne” – a zis atunci un altul
Din ucenici – „Iată că eu
Vreau să-l îngrop, pe tatăl meu.
Să plec, mă lasă, așadar!”
22„Tu vin-o după Mine, iar
Pe morți, îi lasă morților:
Cei morți, îngroape-și morții lor.”
Potolirea furtunii
23Într-o corabie-a urcat
Iisus, fiind, apoi, urmat
De ucenicii Lui. Deodată,
24Marea a fost învolburată,
De o furtună strașnică.
Cu furie năprasnică,
Talazuri mari se năpusteau
Și în corabie loveau,
Iar El dormea. L-au deșteptat
25Ai Săi, fiindcă s-au speriat:
„Doamne! Pierim! Scoală-Te dar!”
26„De ce vă temeți în zadar,
Voi, puțin credincioșilor?” –
Le-a zis El, ucenicilor.
După aceea S-a sculat,
Vânturi și mare a certat,
Încât apa s-a potolit
Și liniștea s-a-nstăpânit.
27Oameni-acei se minunau
Și-nfiorați se întrebau:
„Ce om este Acesta, oare,
De îl ascultă vânt și mare?”
Doi îndrăciți sunt tămăduiți
28Iisus, apoi, a debarcat
În Gadareni. L-au așteptat
Doi îndrăciți, care ieșeau
Dintr-un mormânt, căci locuiau
În cimitir. De răul lor,
Nu mai trecea un călător
Pe acel drum. Când L-au văzut,
29Ei au strigat: „Ce ți-am făcut?
De ce vrei să ne chinuiești,
‘Naintea vremii? Știm că ești
Iisus! Ești Fiul Domnului!
Dar nici o legătură nu-i,
Statornicită, între noi!”
Iisus privea doar, la cei doi.
30În depărtare se zăreau
Turme de porci, care pășteau.
31Dracii, văzând că Iisus tace –
Știind că n-or avea ce face –
Cuprinși de spaimă, Îl rugară:
„De vrei ca să ne scoți afară,
Atunci, ne lasă să plecăm
Și-n porci-aceia să intrăm.”
32„Duceți-vă!” – le-a zis Iisus.
Draci-au ieșit și-apoi s-au dus
Și-n acea turmă au intrat.
Deodată, porci-au alergat
Spre stânci și-apoi s-au azvârlit,
În mare, unde au pierit.
33Porcarii s-au înspăimântat
Și-au povestit ce s-a-ntâmplat,
Locuitorilor cetății.
34Aceștia, au ieșit cu toții,
Cu mic – cu mare și s-au dus –
Să-L întâlnească, pe Iisus.
Ei L-au rugat, când L-au văzut,
Să plece din al lor ținut.
Selectat acum:
Matei 8: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
