Cuvântul cel venit de sus,
Care de Domnul a fost spus
Către Ioel, acela care,
Pe Petuel, părinte-l are.
Bătrânilor, seama luați
Și acest lucru-l ascultați!
Locuitori ai țări-apoi,
Aminte, să luați și voi!
S-a întâmplat așa ceva,
Pe vremea voastră, sau cumva,
Pe vremea-n care, pe pământ,
Trăiau cei cari, părinți, vă sânt?
Lucrul acest, să-l povestiți
Copiilor ce-i zămisliți,
Iar ei apoi, la rândul lor,
Să îl vestească fiilor
Pe cari și ei îi vor avea.
Acei copii de-asemenea
Să-l spună neamului cel care
Pe a lor urmă, va apare!
Iată că tot ce a lăsat
Lăcusta Gazam, nemâncat,
Va înghiți lăcusta care,
Numele de Arbeh, îl are.
Apoi, tot ceea ce-a lăsat
Lăcusta Arbeh nemâncat,
Va înghiți lăcusta care,
Numele de Ielec, îl are.
În urmă, tot ce a lăsat
Lăcusta Ielec nemâncat,
Va înghiți lăcusta care,
Numele de Hasil, îl are.
Bețivilor, treziți-vă!
Plângeți și văietați-vă
Voi, băutori de vin, de-ndat’,
Căci mustul vost’ a fost luat!