Adevărat spun – Domnul vede –
Celui ce-ascultă și-apoi crede,
Cuvintele care le-am zis,
Crezând în Cel ce M-a trimis,
Veșnica viață-i va fi dată
Și nu vine, la judecată.
Adevărat zic: în curând,
Veni-va ceasul acel, când –
A și venit, azi e-acea zi –
Pe Fiu, morți-l vor auzi,
Iar cei care-L vor asculta,
Dintre cei morți, s-or deștepta.
Cum Tatăl are viață-n Sine,
A hotărât, că este bine,
Ca să Îi dea și Fiului,
Să aibă-n Sine, viața Lui.
Astfel, puteri, I-a dăruit,
Să judece tot, negreșit,
Căci El e Fiul omului.
Au să audă, glasul Lui,
Toți cei care-s înmormântați.
De-aceea zic: nu vă mirați,
Când – auzind a Lui cuvinte –
Ieși-vor morții, din morminte.
Cel care binele-a lucrat,
La viață, fi-va înviat;
Iar cel, cari rău să facă, știe,
La judecată, va să-nvie.
Așadar, să-nțelegeți bine:
Nimic nu fac Eu, de la Mine,
Ci judec cum am auzit.
Și iată, dreaptă, s-a vădit
Că este a Mea judecată,
Fiindcă nu cat, niciodată,
Să Îmi fac voia – cum am zis –
Ci-a Tatălui, cari M-a trimis.”
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
