Lucrul acesta îl știți bine,
Dragii mei frați, dar, vreau a ține
Minte, un lucru: fiecare
Să fie iute-n ascultare;
Încet în vorbe să mai fie,
Și-apoi, zăbavnic la mânie;
Căci omul – în mânia lui –
Nu e pe placul Domnului,
Iar sub a ei înrâurire,
Nu va lucra-n neprihănire.
Deci, orișice necurăție,
Vreau, lepădată, ca să fie,
Din sânul vostru, după care,
Scăpați de orice revărsare
De răutate, și primiți,
Doar cu blândețe și smeriți,
Cuvântul ce a fost sădit,
În voi, și care, negreșit,
Pătrunde în a voastră fire,
Ca să v-aducă mântuire.
Aveți Cuvântul Domnului:
Fiți deci, împlinitorii Lui,
Căci dacă doar Îl ascultați,
Să știți, că singuri, vă-nșelați;
De-aceea, fiți împlinitori
Și nu numai ascultători.