Ezra 6
6
Porunca lui Darius
1Dariu – atunci – porunci a dat,
Spre a se cerceta de-ndat’,
Casa scrisorilor, căci ea,
În visterie, se găsea.
2Astfel, a fost descoperit
Un sul, care a fost găsit
În capitala Mediei.
Ahmeta, e numele ei.
Cu multă vreme înainte,
Pentru aducere aminte,
Sulul fusese scris. În el,
Se însemnase-n acest fel:
3„În primul an, când – împărat –
Fusese Cir înscăunat,
A dat poruncă-mpărătească,
Voind ca să se construiască,
În Iuda, iar, Casa pe care
Domnu-n Ierusalim o are.
Porunca dată de-mpărat,
În felu-acesta a sunat:
„Casa va fi zidită iară,
Pe locul ei, la Iuda-n țară.
Va fi un loc, ca să se ducă
Poporul, jertfe, să aducă.
Se va zidi o temelie
Cari tare trebuie să fie.
Șaizeci de coți s-aibă lățime,
Și tot șaizeci în înălțime.
4Trei rânduri trebuiesc zidite,
Din pietre ce vor fi cioplite,
Iar ultimul – de la sfârșit –
Din lemn nou fi-va rostuit.
Din visteria-mpărătească,
Urmează ca să se plătească
Tot ceea ce va trebui,
Când Casa se va construi.
5Mai mult, vor fi înapoiate
Uneltele ce-au fost luate
De Nebucadențar cel mare,
Ce-a jefuit Casa pe care,
Domnul, în Iuda, o avuse.
Aceste lucruri au fost puse
În templul dumnezeului
Ce se vădea a fi al lui.
Din aur ele-au fost lucrate
Și din argint au fost turnate.
Uneltele vor fi aduse –
Din Babilon – și vor fi puse
În Templul din Ierusalim
Cari pentru Domnul îl zidim.”
6Acum, Tatnai – cari dregător
E pus peste acel popor
Cari dincoace de Râu a stat –
Cu cel care este chemat
Șetar-Boznai și cu acei
Din Afarsac – ce sunt cu ei –
Să se îndepărteze-ndată,
De locu-n care-i înălțată –
În Iuda – Casa Domnului.
7Lucrările, la Casa Lui,
Trebuie-a merge înainte.
La ele vor lua aminte
Toți vârstnicii Iudeilor,
Precum și dregătorii lor,
Iar Casa fi-va ridicată
Pe locu-n care-a fost, odată.
8Iată porunca dată vouă,
Pentru această Casă nouă,
Căci vreau să știți, de la-nceput,
Ce veți avea voi, de făcut,
Față de vârstnicii pe care
Neamul lui Israel îi are,
Ca sprijin să primească-apoi,
La lucrul Casei, de la voi:
Ceea ce fi-va cheltuit,
Va trebui a fi plătit
Din birurile adunate
De la ținuturile-aflate
Chiar lângă matca Râului,
De partea cealaltă a lui.
Din avuția-mpărătească,
Va trebui să se plătească
Tot ce s-a cheltuit. Luați,
Birul acela și îl dați
La meșteri, ca să se lucreze,
Iar lucrul să nu înceteze.
9Apoi, ce lucruri trebuiesc,
Arderi de tot când se jertfesc
Pe-altarul Dumnezeului
Cari este Domn al cerului –
Adică, grâu, berbeci sau miei,
Vin, untdelemn, sare, viței –
La preoți trebuie să dați,
Zi după zi. Seamă luați,
Să nu se-ntâmple dar, cumva,
Să le lipsească-apoi, ceva,
10Căci jertfe de un bun miros,
Ei vor aduce, drept prinos,
Pentru Cel care e mereu,
Al cerurilor Dumnezeu
Și-au să se roage, Domnului,
Pentru-mpărat și fiii lui.
11Iată acum, ce poruncesc,
Pentru cei care îndrăznesc
Să-ncalece-al meu cuvânt: De-ndată,
Din casa lor va fi luată
O grindă, ca să-i spânzurați
Pe cei cari fi-vor vinovați.
Într-o grămadă de gunoi,
Casa le-o veți preface-apoi.
12Iar Dumnezeu, Acela care
Și-a pus Numele Său Cel Mare
În acest loc să locuiască,
De-acuma o să se-ngrijească
De-a răsturna orice-mpărat,
Sau neam, care va fi călcat
Cuvântul meu, voind să strice
Clădirea ce-o să se ridice,
Spre slava Celui cari, mereu,
E-adevăratul Dumnezeu.
Iată, eu – Dariu – am vorbit
Și-aste porunci le-am rânduit.
A mea poruncă-mpărătească,
Întocmai, să se împlinească!”
13Atunci, Tatnai – cari dregător
Fusese peste-acel popor
Cari dincolo de Râu a stat –
Cu cel care era chemat
Șetar-Boznai și cu acei
Care în slujbă-au fost cu ei,
Întocmai au îndeplinit
Ceea ce Dariu-a poruncit.
14Astfel, Iudeii isprăviră
Casa, așa cum prorociră
Hagai, cu Zaharia care,
Pe Ido, drept părinte-l are.
După porunca Domnului,
Ei isprăviră Casa Lui,
Făcând precum a poruncit
Și Cir – atunci când a domnit –
Și Artaxerxe – când ședea
Ca împărat, în Persia –
Precum și Dariu, când a stat,
Pe scaunul de împărat.
15Casa se isprăvise dar,
Când a-nceput luna Adar,
Mai înainte să apună
A treia zi din acea lună,
Iar Dariu, șase ani, făcea,
De când domnea, în Persia.
Sfințirea Templului
16Apoi, fiii lui Israel,
Cu preoți și Leviți – la fel –
Cu toți ceilalți fii din robie,
Au împlinit – cu bucurie –
Sfințirea Casei Domnului.
17Pentru sfințirea Casei Lui,
S-au dat o sută de viței,
S-au dat și patru sute miei,
Iar toți berbecii ce-au fost dați,
La două sute-s numărați.
S-au dat și jertfe cu menire
De jertfe pentru ispășire.
Deci doisprezece țapi s-au dat
Drept ispășire de păcat,
Câte un țap de fiecare
Din semințiile pe care
Le are neamul Israel.
18Leviții, preoții – la fel –
În cete fost-au împărțiți,
Căci trebuit-au rânduiți
Ca la Ierusalim, mereu,
Să facă, pentru Dumnezeu,
Slujba, așa precum s-a zis
Și după cum Moise a scris.
19În luna-ntâi, când începea
A paisprezecea zi din ea,
Fiii robiei s-au gătit
Și Paștele au prăznuit.
20Întreg soborul de preoți –
Și-asemenea Leviții toți –
În acel timp fiind curați,
Paști au jertfit, pentru-ai lor frați
Care atunci, precum se știe,
Scăpat-au din a lor robie.
De-asemeni, Paști au mai jertfit,
Pentru ei înșiși, negreșit.
După ce jertfele s-au dat,
Au stat cu toți de au mâncat
21Paștele-acelea, iar cu ei
S-au adunat apoi, și-acei
Care atunci se depărtară
De urâciunile din țară,
Căci s-au unit, voind, mereu,
Să-L caute pe Dumnezeu.
22Astfel, acel întreg popor,
Serbările azimilor,
O săptămână le-au ținut
Și bucurie au avut,
Pentru că Domnul îl făcuse
Pe împăratul ce-l avuse
Asiria, să sprijinească
Lucrarea și să isprăvească
Zidirea Casei cea pe care,
Domnul lui Israel o are.
Selectat acum:
Ezra 6: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca