De-aceea zic, acuma, iată,
Către voi care, altădată,
Neamuri, prin naștere, erați
Și, împrejur, n-ați fost tăiați,
De către cei care se cheamă
Că, împrejur – de bună seamă –
Tăiați, în carnea trupului,
Au fost, de mâna omului:
Să v-amintiți, neîncetat,
Că-n acea vreme, v-ați aflat
Fără Hristos, făr’ să vă fie,
Dreptul pentru cetățenie,
Recunoscut, în Israel,
Lipsiți fiind, în acest fel,
De legămintele pe care,
Făgăduința-n ea, le are,
Fără nădejde, tot mereu,
Și-n lume, fără Dumnezeu.
Însă acuma, bunăoară,
Voi toți care, odinioară,
La depărtare vă aflați,
Ați devenit apropiați,
Prin Domnul nost’, Hristos Iisus.
Pace, prin El, ni s-a adus,
Pace care-a făcut apoi,
Una s-ajungă-a fi cei doi,
Pentru că-n El, a fost surpat
Zidul ce-n mijloc s-a aflat,
Prin care fost-au despărțiți.
În trupul Lui – voiesc să știți –
Că vrăjmășia dintre ei
E-nlăturată, dragii mei;
Legea poruncilor, și ea –
Cu rânduiala ce-o avea –
A fost înlăturată-apoi,
Căci a dorit ca, din cei doi,
Un singur om să poată face
Și astfel, să aducă pace.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
