Deuteronomul 26
26
Cele dintâi roade
1„Când vei lua în stăpânire
Țara, pe care, moștenire,
Domnul ți-o dă – atunci când ai,
În acea țară, ca să stai –
2Să strângi întâiul rod, din toate
Bucatele ce le vei scoate,
De pe pământul țării tale
Pe care a găsit cu cale,
Să ți-o dea Domnul, și să-l pui
Apoi, în coș, ca să te sui
Cu el, la locu-ales anume,
De Dumnezeu, pentru-al Său Nume.
3Să mergi, la preot, și să-i spui:
„Mărturisesc azi, Domnului,
Că în sfârșit, eu am intrat
În țara pe cari a jurat –
Părinților mei – Dumnezeu,
Că o va da, neamului meu.”
4Preotu-atuncea să îți ia
Coșul pe care-l vei avea;
Să-l pună-n fața Domnului,
Acolo, la altarul Lui.
5După ce, coșul, îl va pune,
Iei iar cuvântul și vei spune:
„Avut-am tată Arameu,
Care pribeag a fost, mereu,
Încât ajuns-a, bunăoară,
A fi aproape ca să moară.
El, cu puțini inși, a venit
Și în Egipt a locuit,
Pentru o vreme, timp în care
Ajunse a fi un neam mare
Și în puteri s-a întărit.
6Cât, în Egipt, el a trăit,
A fost supus la grea robie –
Așa precum bine se știe –
Căci i-a fost neamul chinuit,
Neîncetat, și asuprit.
7Din acel loc, în urmă, noi,
La Domnul, am strigat apoi.
El, glasul, ni l-a auzit
Și înspre noi, când a privit,
Văzut-a chinu-acela mare
Și asupririle pe care
Le îndura al nost’ popor.
8Din mâna Egiptenilor,
Domnul ne-a scos, prin brațu-I tare,
Prin semne înfricoșătoare
Și prin minuni nemaivăzute
Ce doar de El pot fi făcute.
9Ne-a dus în acest loc, în care
Azi stăm, iar astă țară mare
În care curge, tot mereu,
Lapte și miere, Dumnezeu,
Nouă, ne-a dat-o-n stăpânire,
Să o avem drept moștenire.
10Acuma iată, Domnului,
Îi dau rodul pământului –
Pe care-ntâi l-am adunat –
Din locul pe cari mi l-ai dat
Tu Doamne-n astă țară, mie.
Acest prim rod, ți-l aduc Ție!”
Să-l pui în fața Domnului
Și-nchină-te-n ‘naintea Lui,
Pentru că Domn și Dumnezeu
Îți este și-ți va fi, mereu.
11În urmă, când vei fi sfârșit,
Te bucură cu-al tău Levit
Și cu străinul care vine –
Atuncea – pentru-a fi cu tine,
Și cu întreagă casa ta,
De ceea ce vei căpăta –
De bunurile dobândite
Cari, de la Domnul, sunt venite.”
Zeciuielile din anul al treilea
12„După ce strângi, fără-ndoială,
Din roade, a ta zeciuială,
Când anul zeciuielii vine –
Cari tot al treilea-i pentru tine –
Tu să o dai Levitului,
De-asemenea orfanului,
Precum și văduvelor care
Vor fi la tine, în hotare,
Pentru-a mânca pe săturate,
Toți cari vor fi-n a ta cetate.
13În fața Domnului apoi,
Iată ce o să spuneți voi:
„Din casă-am scos tot ce-i sfințit
Și-n urmă, eu le-am oferit
Orfanilor, Levitului
Văduvei și străinului,
Căci astfel, Doamne-am împlinit
Ceea ce Tu mi-ai poruncit.
14Nu am mâncat nimic, din ele,
În timpurile jalei mele.
Nimic n-am întrebuințat
Pentru ceva ce-i necurat;
Nimic apoi, n-am dăruit,
Din ele, oricine-a murit;
De al meu Domn și Dumnezeu,
Am ascultat, într-una, eu –
Așa precum El a lăsat –
După porunca ce mi-a dat.
15Privește din locașu-Ți sfânt –
Din cerul Tău – către pământ!
Privește Doamne, către noi
Și binecuvintează-apoi,
Întreg poporul Israel
Și țara care, pentru el,
Ai pregătit-o a fi dată –
Precum Tu le-ai jurat odată,
Părinților ăstui popor,
Când spus-ai că urmașii lor
Vor căpăta o țară care –
În ea – lapte și miere, are.”
Îndemn la ascultarea de Domnul
16„Azi, al tău Domn și Dumnezeu
Îți poruncește ca, mereu,
Poruncile să le-mplinești
Și legile să le păzești
Din suflet, din inima ta,
Atât cât, pe pământ, vei sta.
17Astăzi, tu ai mărturisit
Că Domnul este – negreșit –
Doar al tău Domn și Dumnezeu,
Și că ai să păzești, mereu,
Tot ceea ce ți-a poruncit
Și tot ce El a rânduit,
Iar glasul Său – neîncetat –
De tine, fi-va ascultat.
18Azi, Domnul ți-a mărturisit
Că ești poporul rânduit
A fi mereu al Domnului,
Dacă păzești porunca Lui.
19Astfel, deasupra tuturor,
Se va-nălța al tău popor.
Întâietate vei avea
În slavă și de-asemenea,
Pe lângă faimă, măreție
Urmează ați fi dată ție,
Iar între neamuri, pe pământ,
Tu ai să fii un popor sfânt
Pentru-al tău Domn și Dumnezeu,
Așa precum s-a spus mereu.”
Selectat acum:
Deuteronomul 26: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca