2 Tesaloniceni 3
3
1„Încolo, vreau, dragii mei frați,
Ca, pentru noi, să vă rugați,
Să fie, astfel, răspândit,
Neîncetat – și proslăvit –
Cuvântul Domnului apoi,
Așa precum este la voi.
2De oameni răi, nechibzuiți,
Rugați-vă ca izbăviți,
Să fim, mereu – de-i cu putință –
Pentru că nu toți au credință.
3Doar Domnul este credincios:
El vă-ntărește, ne-ndoios,
Căci voi sunteți poporul Său,
Și vă păzește, de cel rău.
4Încredere avem, apoi,
În Domnul nost’, precum că voi,
Întotdeauna – negreșit –
Veți face cum v-am poruncit.
5Domnul să-ndrepte, tot mereu,
Spre dragostea lui Dumnezeu
Și spre răbdarea lui Hristos,
Inima voastră, ne-ndoios!
6În Sfântul Nume-al lui Iisus,
Care se află-n ceruri, sus,
Vă poruncim, prea iubiți frați,
Ca voi să vă îndepărtați,
De frații care se vădesc
Precum că viața și-o trăiesc,
Mereu, în neorânduială
Și astfel – fără îndoială –
Aceștia au disprețuit
Învățătura ce-au primit,
Din partea noastră. Dar știți voi,
7Ce trebuie făcut apoi,
Spre a călca pe urma noastră.
Când ne-am aflat în preajma voastră,
Bine-ați văzut – fără-ndoială –
Căci nu în neorânduială,
Noi am trăit. Ați observat
8Că, de pomană, n-am mâncat
Pâinea cuiva, ci ne-am trudit
Și, zi și noapte, am muncit,
Ca nu cumva, s-ajungem noi,
A fi povară, pentru voi.
9Și nu că drept, n-am fi avut,
Dar, în noi înșine, am vrut
S-aveți o pildă de urmat,
Prin felu-n care ne-am purtat.
10Când, printre voi, noi ne-am găsit,
Vorbit-am clar și lămurit
Și-am spus că: „Cine nu muncește,
Acela nici nu trebuiește
Ca să mănânce”. Însă, noi
11Am auzit că, între voi,
Sunt unii cari – fără-ndoială –
Trăiesc în neorânduială:
Nu fac nimic – deci nu muncesc –
Ci doar, nimicuri, învârtesc.
12Pe toți acești oameni, dorim –
În Domnul – să îi sfătuim,
Să își mănânce pâinea, când
Au să o capete, lucrând.
13Voi – fraților – nu osteniți,
Când, binele, îl săvârșiți.
14Pe cel cari, întâmpla-se-va
Că nu va asculta, cumva,
De toate cele ce le-am zis
Sau, în epistolă, le-am scris,
Voi trebuie să-l însemnați
Și-n urmă, să vă-ndepărtați,
Cu toții, de omul acel.
Să n-aveți, legături, cu el,
Căci, la distanță, de-l veți ține,
Cuprins el fi-va, de rușine.
15Să nu cumva să-l socotiți
Drept un vrăjmaș, ci voi să știți,
Ca pe un frate, să-l mustrați,
Și-asemenea, să vă purtați.
16Al păcii Domn, vă dăruiască,
Neîncetat, pacea-I cerească.
Domnul Iisus, cu voi, să fie,
Să vă-nsoțească, pe vecie.
17Urările de sănătate,
Le-am scris eu, Pavel, al vost’ frate.
Acesta este semnul meu,
Pus, în epistole, mereu.
18Harul cel minunat, de sus,
Al Domnului Hristos Iisus,
Să îl aveți cu voi, din plin,
În vecii vecilor! Amin.”
Selectat acum:
2 Tesaloniceni 3: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca