Necontenit, să învățați,
Să știți ca să vă bucurați.
Să faceți rugăciuni, mereu.
Să-I mulțumiți, lui Dumnezeu,
Pentru tot ce vă dăruiește,
Fiindcă El așa dorește
Să faceți voi – precum v-am spus –
În Domnul nost’, Hristos Iisus.
Nu stingeți Duhul. Vă feriți,
Mereu, să nu disprețuiți
Vreo prorocie. Căutați,
Necontenit, să cercetați
Orișice lucru, iar apoi –
Ce-i bun – să țineți, pentru voi.
De orice rău, mereu, să știți,
Cum trebuie să vă feriți.
Sfințiți, deplin, să fiți dar voi,
De-al păcii Dumnezeu apoi.
Al vostru duh, necontenit,
Întreg, vreau a vă fi păzit;
Sufletul vostru-apoi, și el,
Precum și-al vostru trup, la fel.
Acestea trebuiesc păzite,
Pentru a fi neprihănite,
Atuncea, când, din cer, de sus,
Va reveni Domnul Iisus.
Acela, care v-a chemat,
E credincios și, ne-ncetat,
Lucrul acesta, îl va face –
De-aceasta-s sigur, fiți pe pace.