De-aceea, prea iubiților,
Când vă scriu astăzi, tuturor,
N-am să vă dau poruncă nouă,
Ci pe cea veche v-o las vouă,
Pe care, precum ați văzut,
Voi o aveți de la-nceput.
Cuvântul ce L-ați auzit,
Este porunca ce-am vestit.
Totuși, mă-ntorc și vă scriu vouă,
Acuma, o poruncă nouă,
Lucru care-i adeverit
Și se referă, negreșit,
Atât la El, cât și la voi,
Ca să-nțelegeți mai apoi,
Că întunericul dispare
Și că lumina chiar răsare.
Cel care spune că trăiește
Doar în lumină, dar urăște
Pe al său frate, este încă,
Aflat în bezna cea adâncă.
Acela care îl iubește
Pe al său frate, dovedește
Cum că trăiește în lumină.
În el, nu se găsește vină
Și nici prilej de poticnire.
Vă scriu, ca să vă dau de știre,
Cum că în beznă-i rătăcit
Acela care s-a vădit
Că l-a urât pe al său frate.
Cărările îi sunt aflate
În întuneric și nu știe
Unde se duce, ce-o să fie,
Fiindcă ochii i-au orbit
În bezna ce l-a-nvăluit.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
