„Nu sunt eu slobod, tot mereu?
Oare, nu sunt, apostol, eu?
Nu L-am văzut eu, pe Iisus –
Pe Domnul nost’, din cer, de sus?
Și oare, nu îmi sunteți voi,
Lucrarea mea, în Domnu-apoi?
Dacă, apostol, eu nu sânt,
Al altora, de pe pământ,
Știu bine, că măcar apoi,
Apostol sunt, doar pentru voi.
Pecete-n Domnu-mi sunteți mie,
Pentru a mea apostolie.
Iată, răspunsul meu, pe care,
L-am pregătit, în apărare,
Pentru aceia ce cutează,
Acuma, de mă cercetează.
Noi, oare, dreptul, nu avem,
Ca să mâncăm și ca să bem?
Nu avem dreptul ca apoi,
O soră, să purtăm, cu noi,
Care, nevastă, să ne fie –
Ca alții – în apostolie,
Precum e Chifa și ai lui,
Sau cum sunt frații Domnului?
Ori, numai eu și cu Barnaba
Trebuie să ne facem treaba,
Și n-avem dreptul ca să stăm,
Căci trebuie ca să lucrăm?