Dacă mănâncă cineva,
Pâinea aceasta, sau cumva,
În chip nevrednic, o să fie
Băut paharul, să se știe,
Căci cel cari astfel s-a purtat
Are să fie vinovat
Apoi, de trupul Domnului
Și-asemeni, de sângele Lui.
Deci, fiecare să vegheze
Și, starea, să și-o cerceteze,
Când, să mănânce, o să vrea,
Din pâine, sau din vin să bea.
Un lucru să mai știți voi, încă:
Cel care bea și cari mănâncă,
Își va-nghiți osânda lui,
Dacă el, trupul Domnului,
Nu știe să-l deosebească
Și, cinste, să Îi dăruiască.
Din astă pricină, la voi
Sunt mulți neputincioși și-apoi,
Bolnavii sunt, în număr mare,
Și nu puțini sunt nici cei care,
Cuprinși au fost, de un somn greu,
Ce-i ține adormiți, mereu.
Dacă ne-am judeca, dragi frați,
Noi singuri, n-am fi judecați.
Când suntem judecați, să știți,
Suntem, de Domnul, pedepsiți,
Pentru ca-n ziua cea de-apoi,
Să nu fim osândiți și noi,
Cu toată lumea, cari chemată
Va fi, atunci, la judecată.