YouVersion
Pictograma căutare

1 Corinteni 11:23-34

1 Corinteni 11:23-34 BIV2014

Căci, de la Domnul, am primit, Tot ceea ce v-am dăruit, Și tot ceea ce-am căutat Să vă învăț, neîncetat. Așa după cum ați văzut, În noaptea-n care-a fost vândut, Domnul Iisus S-a ridicat Și-apoi, o pâine, a luat. Lui Dumnezeu, I-a mulțumit, A frânt-o și a glăsuit: „Această pâine, s-o luați Și-apoi, din ea, toți să mâncați. Acesta este trupul Meu, Cari, pentru voi, s-a frânt. Deci, Eu Vă-ndemn să faceți, negreșit, Lucrul acest, necontenit, De-acum, spre pomenirea Mea.” Același lucru, El avea Să-l facă-apoi, când a luat Paharul, și a cuvântat: „Cupa aceasta, pe pământ, Arată noul legământ Care, acum, s-a încheiat, În al Meu sânge. Ne-ncetat, Faceți ăst lucru, când veți bea, Din el, spre pomenirea Mea.” Căci ori de câte ori mâncați, Pâinea aceasta – iubiți frați – Și beți acest pahar, să știți, Că voi, de fapt, numai vestiți, Pieirea Domnului astfel, Până când se va-ntoarce El. Dacă mănâncă cineva, Pâinea aceasta, sau cumva, În chip nevrednic, o să fie Băut paharul, să se știe, Căci cel cari astfel s-a purtat Are să fie vinovat Apoi, de trupul Domnului Și-asemeni, de sângele Lui. Deci, fiecare să vegheze Și, starea, să și-o cerceteze, Când, să mănânce, o să vrea, Din pâine, sau din vin să bea. Un lucru să mai știți voi, încă: Cel care bea și cari mănâncă, Își va-nghiți osânda lui, Dacă el, trupul Domnului, Nu știe să-l deosebească Și, cinste, să Îi dăruiască. Din astă pricină, la voi Sunt mulți neputincioși și-apoi, Bolnavii sunt, în număr mare, Și nu puțini sunt nici cei care, Cuprinși au fost, de un somn greu, Ce-i ține adormiți, mereu. Dacă ne-am judeca, dragi frați, Noi singuri, n-am fi judecați. Când suntem judecați, să știți, Suntem, de Domnul, pedepsiți, Pentru ca-n ziua cea de-apoi, Să nu fim osândiți și noi, Cu toată lumea, cari chemată Va fi, atunci, la judecată. La masă, când vă adunați, Unii pe alții v-așteptați. Atunci când întâmpla-se-va Că, foame, îi va fi cuiva, Acela să mănânce-acasă – ‘Nainte de-a pleca la masă – Pentru a nu vă-mpinge-apoi, Către osândă, și pe voi. De celelalte lucruri care Nevoie e ca, fiecare Să le cunoască, vă vorbesc Atunci, când am să vă-ntâlnesc.”