După aceea, a urmat
Lupta cari, la Ghezer, s-a dat,
Iar Sibecai l-a doborât
Pe Sipai și l-a omorât.
Sipai e Filisteanul care,
Pe Rafa, drept părinte-l are,
Iar Sibecai s-a potrivit,
De neam, să fie Hușatit.
Neamul de Filisteni, de-ndat’,
Smerit apoi, s-a arătat.
Pe urmă, s-a vădit să fie
Încă o mare bătălie,
Iar Elhanan – acela care,
Părinte, pe Iair, îl are –
La fratele lui Goliat –
Lahumi – cel venit din Gat,
Înfuriat s-a repezit
Și-apoi, de moarte, l-a lovit.
O suliță omul avea,
Cu un mâner ce aducea
Asemeni unui sul țesut,
Dar Elhanan nu s-a temut.
Asupra lui a tăbărât,
De-ndată, și l-a omorât.
O bătălie s-a mai dat,
Care avut-a loc la Gat.
Oștirile de Filisteni,
Un om aveau printre oșteni,
Cari o statură mare-avea.
La mâini – și-apoi asemenea
Și la picioare – s-a văzut
Că multe degete-a avut.
La mâini avea – la fiecare –
Tot câte șase; la picioare
Tot șase degete avuse,
Căci în ăst fel, el se născuse.
Se știe dar, că numărate,
Sunt douăzeci și patru toate.
De neam, din Rafa, era el,
Iar pe poporul Israel,
Mereu, doar l-a batjocorit.
Atunci, în față, i-a ieșit
Chiar Ionatan, acela care,
Pe Șimea, drept părinte-l are,
Frate cu David. Mâniat,
Pe Filistean l-a atacat,
Jos, la pământ la doborât
Îndată, și l-a omorât.
Oameni-aceștia se vădeau
Că ai lui Rafa fii erau
Și că în Gat au fost născuți.
Când Filisteni-au fost bătuți
De Israel, acești feciori,
De ai lui David slujitori
Au fost înfrânți și, negreșit,
În felu-acesta au pierit.