Cântecul Cântecelor 5:7-16

M-au întâlnit patrulele care înconjurau orașul. Acestea m-au lovit și m-au rănit. Cei care păzesc zidurile, mi-au luat voalul…” „Vă implor, fiice ale Ierusalimului: dacă-l găsiți pe iubitul meu, ce îi veți spune? Să îi spuneți că sunt bolnavă de iubirea lui!” „Tu, care ești cea mai frumoasă dintre femei, spune-ne prin ce anume este special iubitul tău față de alți iubiți? Ce are iubitul tău mai mult decât alții, pentru ca tu să ne implori astfel?” „Iubitul meu este alb și îmbujorat, unic între zeci de mii! Capul lui este (ca de) aur pur; pletele lui sunt (ca niște) valuri și negre ca pana corbului! Ochii lui sunt ca porumbeii de lângă izvoarele de apă, scăldați în lapte și așezați ca rubinele! Obrajii lui sunt ca straturile de plante frumos mirositoare care își degajă parfumurile. Buzele lui sunt (ca niște) crini din care smirna curge încet. Mâinile lui sunt (ca niște) inele de aur, decorate cu crisolit. Corpul lui este (ca) de fildeș lustruit, decorat cu safire. Picioarele îi sunt (ca niște) coloane de marmură așezate pe un postament de aur pur. Arată ca Libanul; și este unic asemenea cedrilor (lui). Gura îi este atât de dulce! Și întreaga lui ființă este superbă! Fiice ale Ierusalimului, așa este iubitul meu; așa este dragul meu!”

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Cântecul Cântecelor 5:7-16