YouVersion
Pictograma căutare

Proverbe 13:1-25

Proverbe 13:1-25 BVA

Un fiu înțelept ține cont de ce l-a învățat tatăl lui; dar cel care îl sfidează și îi lezează demnitatea, nu îi acceptă reproșurile. Prin ce produce gura ta, te poți bucura de lucruri bune; dar dorința celor depravați este să facă acte de violență. Cine este atent la cuvintele pe care le pronunță cu gura lui, își păzește viața; dar cine se grăbește în vorbire, se ruinează. Leneșul dorește multe lucruri și nu are nimic; dar omului harnic îi este satisfăcută dorința. Cel corect urăște ce este fals; dar omul rău își produce dezonoare și rușine. Corectitudinea îl protejează pe omul nevinovat; dar răutatea îl doboară pe cel păcătos. Unul pretinde că este bogat și totuși nu are nimic; altul se consideră sărac, dar are mari bogății! Bogăția omului îi poate răscumpăra viața; dar săracul ignoră amenințarea. Lumina celor corecți strălucește veselă; dar lampa oamenilor răi se stinge. Mândria produce doar certuri; dar înțelepciunea se găsește numai la cei care acceptă sfaturile. Bogăția câștigată fără muncă, va scădea; dar cel care câștigă (totul) prin muncă, se va îmbogăți. O speranță a cărei confirmare este mereu amânată, îmbolnăvește inima; dar o dorință satisfăcută este un pom de viață. Cine desconsideră învățătura, va muri; dar cel care respectă porunca, este recompensat. Învățătura înțeleptului este un izvor de viață; și ea îndepărtează pe om de capcanele morții. O minte sănătoasă câștigă bunăvoință (din partea celorlalți); dar drumul celor necredincioși duce la ruină. Orice om prudent lucrează în cunoștință de cauză; dar nebunul își pune în evidență prostia. Un mesager rău ajunge la dezastru; dar un emisar care își face corect datoria, aduce vindecare. Cine ignoră corectarea verbală, merge spre sărăcie și spre rușine; dar cine acceptă reproșul, va fi respectat. O dorință satisfăcută este dulce sufletului; dar cei nebuni urăsc îndepărtarea de ce este rău. Cine umblă cu înțelepții, va deveni înțelept; dar cine se asociază cu proștii, va avea dezavantaje. Cei păcătoși sunt urmăriți de dezastru; dar oamenii corecți sunt recompensați cu fericire. Omul bun lasă (o parte din posesiunile lui ca) moștenire (chiar și) nepoților lui; dar bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel corect. Terenul agricol al omului sărac produce hrană din abundență; dar în cazul altora ea este distrusă din cauza incorectitudinii lor. Cine nu folosește nuiaua, își urăște fiul; dar cine îl iubește, are grijă să îl pedepsească (lovindu-l) cu ea. Omul corect mănâncă până se satură; dar stomacul celor răi (va) rămâne gol.