Isus a continuat să învețe mulțimile de oameni lângă marea Galileeii. Pentru că erau mulți adunați, El a folosit o barcă, iar ceilalți stăteau pe mal. Din acea barcă a început să îi învețe multe lucruri utilizând parabole. De exemplu, le spunea: „Ascultați cu atenție! Era un om care a ieșit să însămânțeze. În timp ce semăna, o parte dintre semințe a căzut lângă drum. Acestea au fost mâncate de păsări. O altă parte dintre semințe a căzut pe un teren pietros, unde nu exista mult pământ. Acele semințe au răsărit imediat, pentru că nu au găsit un sol adânc. Dar când a apărut soarele, s-au ofilit; și pentru că nu aveau unde să își înfigă adânc rădăcina, s-au uscat. O altă parte a semințelor a ajuns și a crescut între spini. Aceștia, dezvoltându-se, au obstrucționat dezvoltarea normală a noilor plante; și în final, pentru că fuseseră sufocate de spini, nu au avut fructe. O altă parte a semințelor a căzut pe un teren fertil. Plantele s-au dezvoltat și au produs fructe. Recolta a fost de treizeci, de șaizeci și de o sută de ori mai mult decât cantitatea de semințe însămânțată.” Apoi a zis: „Cine este receptiv la ce am spus, să rețină ce (tocmai) a auzit!” Când a fost singur, cei din jurul Lui, între care erau și cei doisprezece discipoli ai Săi, L-au întrebat despre semnificația parabolelor. El le-a zis: „Vouă vi s-a oferit posibilitatea să cunoașteți secretul Regatului lui Dumnezeu; dar pentru ceilalți, lucrurile din acest domeniu sunt prezentate prin intermediul parabolelor. Intenția este aceasta: privind și auzind, ei să nu fie capabili totuși să înțeleagă; pentru ca să nu se întoarcă ulterior la Dumnezeu, fapt care ar fi implicat iertarea păcatelor lor.” El le-a mai zis: „Nu înțelegeți nici voi semnificația acestei parabole? Atunci oare cum o veți percepe pe a celorlalte? Semănătorul însămânțează sămânța Cuvântului. Semințele căzute lângă drum reprezintă pe cei în care este semănat Cuvântul; dar după ce l-au auzit, vine imediat Satan care ia din ei ce s-a semănat din Cuvânt. Semințele căzute în locuri pietroase reprezintă pe aceia care atunci când aud Cuvântul, îl primesc imediat cu bucurie; dar nu au acea «rădăcină»; și astfel rezistă puțin. În mod concret, atunci când au un necaz sau cu o persecuție din cauza Cuvântului, ei se dezic imediat de el… Semințele căzute între spini reprezintă pe aceia care deși aud Cuvântul, sunt asaltați de îngrijorări legate de viața de pe pământ. Ei sunt în același timp obsedați de posesiuni materiale și de tentația altor lucruri care obstrucționează Cuvântul, făcându-l astfel ineficace în viață sau fără efect în trăirea lor personală. Apoi sunt și unii reprezentați de semințele căzute pe un teren fertil. Ei sunt aceia care după ce aud și primesc Cuvântul, produc «fructe»: unul treizeci la sută, altul șaizeci la sută și altul sută la sută.” El le-a mai zis: „Se pune oare lampa sub un vas sau sub pat? Oare nu este ea pusă într-un suport? Să știți că nu este nimic ascuns care nu va fi arătat în public; și nimic ținut secret care să nu fie cunoscut. Cine este receptiv la mesajul Meu, să ia în considerare cu maximă seriozitate ce am spus!” El le-a mai zis: „Fiți atenți și la ce veți auzi în continuare. Cum evaluați pe alții, așa veți fi evaluați și voi. Ba chiar vi se va oferi în plus față de ce ați oferit altora. Se va întâmpla așa pentru că celui care are, i se va mai da; dar cel care nu are, va fi privat chiar și de ce (mai) are.” Isus a mai zis: „În ce privește Regatul lui Dumnezeu, se întâmplă ca în următoarea situație: un om își seamănă semințe în terenul lui agricol. Indiferent că doarme când este noapte sau că stă treaz ziua, semințele încolțesc și cresc fără ca el să poată observa acest proces. Pământul facilitează în mod discret dezvoltarea noilor plante. La început, ele se prezintă sub forma unui fir verde. Apoi, fiecare dintre aceste fire ajunge să producă spic, în care grâul se dezvoltă până la maturitate. Iar când acesta este copt, proprietarul recoltelor începe campania de secerat.” Isus a mai zis: „Cu ce vom mai asemăna Regatul lui Dumnezeu? Sau prin intermediul cărei parabole îl vom prezenta? Se aseamănă și cu o sămânță de muștar. Când este semănată în pământ, ea este cea mai mică dintre semințe. Dar ulterior crește și devine mai mare decât toate zarzavaturile; iar păsările zburătoare își pot face cuiburi în ramurile lui mari.” Isus le prezenta mesajul Scripturilor prin intermediul multor parabole de acest fel, în funcție de capacitatea lor de înțelegere. Nu le comunica nimic fără să folosească parabole. Dar când era singur cu discipolii Săi, le explica totul. În aceeași zi, seara, Isus le-a zis discipolilor Săi: „Să traversăm pe celălalt mal.” După ce le-a oferit oamenilor ocazia să plece, discipolii L-au luat împreună cu ei în barca în care erau. Traversând marea, s-au deplasat împreună cu alte bărci spre destinația dorită. O mare furtună a început să arunce valurile în barcă până aproape de limita de plutire a ei. Isus dormea cu capul pe o pernă în partea din spate a bărcii. Discipolii L-au trezit zicându-I: „Învățătorule, nu Te interesează ce se întâmplă?! Murim!” El S-a trezit; și ridicându-Se, a certat vântul și a zis mării: „Încetează! Liniștește-te!” Vântul și-a oprit intensitatea și s-a făcut o liniște totală. Apoi a zis discipolilor Săi: „De ce vă lăsați afectați de frică? Tot fără credință sunteți?” Ei erau foarte speriați și ziceau unii altora: „Cine este Acesta încât I se subordonează chiar și vântul împreună cu marea?”