Marcu 14:1-31

După două zile, începea sărbătoarea Paștelor și cea a Azimelor. Liderii preoților și experții legii (mozaice) intenționau să pună în aplicare un plan perfid pentru arestarea și omorârea lui Isus. Totuși, în final au ajuns la următoarea concluzie: „Nu trebuie să Îl arestăm în timpul sărbătorii, pentru că riscăm să provocăm reacții imprevizibile din partea mulțimilor de oameni.” Isus ajunsese în Betania și stătea la masă în casa lui Simon leprosul. Acolo a venit o femeie cu un vas de alabastru în care avea un ulei parfumat foarte scump, făcut din nard. Ea a desigilat vasul spărgându-i gura; și apoi a turnat conținutul lui pe capul lui Isus. Unii dintre cei care erau acolo au fost indignați de gestul femeii; și au zis: „Cum se justifică această risipă de parfum? Dacă s-ar fi vândut, puteam obține în schimbul lui trei sute de dinari, cu care am fi ajutat apoi pe săraci!” În timp ce își manifestau nemulțumirea față de fapta acelei femei, Isus le-a zis: „Lăsați-o și nu o mai criticați! Ea a făcut un lucru frumos față de Mine. Pe săraci îi aveți permanent cu voi și îi puteți ajuta oricând doriți. Dar pe Mine nu Mă veți avea permanent cu voi (ca acum). Ea a făcut pentru Mine ce a putut; și astfel Mi-a uns corpul anticipat pentru înmormântare. Să știți că oriunde va fi predicată Vestea Bună, se va relata și ce a făcut această femeie. Iar oamenii își vor aminti astfel mereu de ea!” Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece discipoli ai lui Isus, s-a dus la liderii preoților ca să Îl trădeze. Când au primit ei această veste, s-au bucurat și i-au promis ca recompensă o sumă de bani. Apoi Iuda urmărea momentul oportun ca să își pună planul în aplicare. În prima zi a sărbătorii Azimelor, când se sacrifica mielul pentru Paște, discipolii I-au zis lui Isus: „Unde dorești să Îți pregătim să servești masa pascală?” El a vorbit cu doi dintre discipolii Săi, zicându-le: „Duceți-vă în oraș. Acolo veți întâlni un om transportând un ulcior cu apă. Urmăriți-l și observați unde se duce. Vorbiți apoi cu proprietarul casei în care va intra și spuneți-i: «Învățătorul dorește să știe unde este camera de oaspeți în care va mânca Paștele împreună cu discipolii Săi.» Atunci el vă va prezenta o cameră mare la etaj deja rezervată în acest scop. Să pregătiți acolo masa de Paște pentru noi.” Discipolii au plecat și au ajuns în oraș, unde au găsit totul exact cum le spusese Isus; și au pregătit acolo cina pascală. Când s-a înserat, Isus a venit acolo împreună cu cei doisprezece discipoli ai Săi. În timp ce stăteau la masă mâncând, Isus a zis: „Vă spun adevărul: unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va trăda…” Ei au fost foarte afectați de această veste și au început să Îi zică pe rând: „Oare eu sunt cel care va proceda așa?” Isus le-a răspuns: „Este vorba despre unul dintre cei doisprezece. Mai precis, Mă refer la cel care întinde mâna spre farfurie odată cu Mine. Fiul Omului, în mod sigur va muri, exact cum este scris despre El. Dar vai de acela care face posibilă trădarea Lui! Mai bine ar fi fost pentru el dacă nu s-ar fi născut!” În timpul mesei (pascale), Isus a luat o pâine; și după ce a rostit benedicțiunea pentru ea, a rupt-o și le-a dat-o discipolilor, zicând: „Serviți-vă! Aceasta reprezintă corpul Meu.” Apoi a luat un pahar; și după ce a mulțumit lui Dumnezeu pentru el, l-a oferit discipolilor care au băut toți din el. Isus le-a zis: „Acesta este (în mod simbolic) sângele Meu care face ratificarea Noului Legământ de care vor beneficia mulți. Să știți că din acest moment, nu voi mai bea din produsul fructului viței până când voi face acest lucru într-o nouă formă, în Regatul lui Dumnezeu.” După ce au lăudat pe Dumnezeu cântând, au urcat împreună pe Muntele Măslinilor. Isus le-a zis: „În această noapte, toți veți fi în mare dificultate; pentru că despre această situație, este scris: «Voi bate Păstorul și I se vor împrăștia oile.»! Dar după ce voi învia, voi veni la întâlnire cu voi în Galileea.” Petru I-a zis: „Chiar dacă toți ceilalți vor trece printr-un moment dificil al lașității, cu mine nu se va întâmpla așa!” Iar Isus i-a zis: „Îți spun adevărul: în această noapte, înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei fi dezis de Mine de trei ori.” Dar Petru I-a răspuns și mai categoric: „Chiar dacă ar fi cazul să mor împreună cu Tine, eu nu mă voi dezice de Tine!” Și toți ceilalți au repetat imediat declarația de loialitate făcută de Petru.