Iov 31
31
1Am ratificat un legământ cu ochii mei, (promițând) să nu îmi fixez privirea pe vreo domnișoară. 2Dar pentru că am procedat astfel, oare care a fost avantajul meu de la Dumnezeul de sus? Și ce moștenire am primit de la cel Omnipotent care stă în locurile înalte? 3Oare necazul nu este (pregătit) pentru cel nedrept și dezastrul pentru cei care comit nedreptatea? 4Oare nu vede El comportamentul meu și nu numără El toți pașii mei? 5Dacă am umblat în minciună și dacă pașii mei s-au grăbit să înșele, 6să mă cântărească Dumnezeu folosind o cumpănă corectă; și va cunoaște cât sunt de curat! 7Dacă pașii mei au deviat de pe drumul corect, dacă inima mi-a urmat ochii și dacă mi s-au murdărit mâinile, 8este corect ca alții să mănânce tot ce am semănat, iar rezultatul muncii mele să fie smuls din rădăcini. 9Dacă mi-a fost atrasă inima de vreo femeie și dacă am stat ascuns la ușa vecinului meu (urmărindu-i soția), 10atunci soția mea să macine pentru altul și să se culce alții cu ea! 11Acest fapt ar fi fost o nedreptate, ar fi fost un păcat care ar fi trebuit judecat. 12Ar fi fost un foc care ar fi ars consumând până la distrugere totală. El mi-ar fi ars până la rădăcină toate cerealele bune de secerat. 13Dacă n-am făcut dreptate sclavului meu sau sclavei mele atunci când au avut ceva de reproșat împotriva mea, 14ce voi face când se va ridica Dumnezeu? Ce voi răspunde când va analiza El acest caz? 15Cel care m-a făcut pe mine (să mă dezvolt ca făt) în uter, nu i-a făcut și pe ei? Oare nu același Dumnezeu ne-a conceput pe fiecare în uterul mamei noastre? 16Să presupunem că n-am dat celui sărac ce îmi cerea sau că am făcut să se întristeze ochii văduvei. 17Poate mi se reproșează că mi-am mâncat pâinea de unul singur, iar cel orfan nu a mâncat din ea, – 18tocmai eu care din tinerețea mea l-am crescut ca un tată și de când m-am născut am avut grijă de văduvă. 19Este posibil să fiu acuzat că am văzut pe omul sărac fără haine sau pe cel cu multe lipsuri neavând nici măcar îmbrăcăminte, 20iar inima lui nu m-a binecuvântat atunci când l-am încălzit cu lâna oilor mele. 21Altcineva ar putea să mă acuze că am acționat împotriva orfanului bazându-mă pe susținerea celor de la poarta orașului. 22Dacă toate acestea ar fi adevărate, să îmi cadă umărul de la locul lui și să îmi fie smulsă mâna din tendoane! 23Dar pentru că mi-a fost frică de pedepsele lui Dumnezeu și de forța de care dispune El, n-am putut face aceste fapte. 24Aș mai putea fi acuzat că mi-am pus încrederea în aur sau că am zis aurului de cea mai bună calitate: «Tu îmi oferi încredere!». 25Altcineva mi-ar putea reproșa că m-am bucurat de marea mea avere și de bogăția pe care mâinile mele au adunat-o. 26Mi s-ar putea reproșa că am privit soarele în strălucirea lui sau luna mișcându-se grațioasă 27și că apoi mi-am înșelat în secret inima (venerându-le ca zei), în timp ce mâna mea le-a dat sărutări. 28Dacă aceste fapte ar fi reale, ele ar fi fost o nedreptate care trebuie judecată, pentru că aș fi fost demonstrat astfel ca neloial Celui Foarte Înalt. 29Aș mai putea fi acuzat că m-am bucurat de dezastrul celui care mă ura și că am fost satisfăcut atunci când a venit necazul împotriva lui. 30O altă acuzație la adresa mea ar putea susține că mi-am lăsat gura să păcătuiască cerând blestem peste viețile unor asemenea oameni; 31și că oamenii din cortul meu nu au zis niciodată: «Cine nu s-a săturat din carnea lui?» 32– deși străinul nu a rămas fără adăpost în timpul nopții și ușa mea a fost mereu deschisă călătorului. 33Altcineva mi-ar putea reproșa că mi-am ascuns păcatele, cum fac unii oamenii, păstrându-mi nedreptatea doar în inimă; 34și că am procedat așa pentru că mi-a fost frică de cei care erau în jurul meu. Altfel, discreditarea clanurilor față de mine m-ar fi panicat; și atunci ar fi urmat să tac, pentru că nu aș fi avut curajul să mai ies (în mijlocul lor ca mai înainte) … 35O, dacă aș găsi pe cineva dispus să mă asculte! Să știți că îmi semnez acum apărarea! Să îmi răspundă cel Omnipotent! Îi cer Celui care mă acuză să Își scrie plângerea. 36O voi pune pe umăr și o voi purta ca pe o coroană. 37Voi răspunde înaintea Lui pentru toți pașii mei; și mă voi apropia de El ca un prinț. 38Dacă pământul meu a strigat împotriva mea și dacă brazdele lui au plâns împreună (acuzându-mă), 39dacă i-am mâncat producția fără să plătesc sau dacă am decis moartea proprietarilor lui, 40atunci să crească pe el spini în loc de grâu și neghină în loc de orz!” După aceste cuvinte, Iov a încetat să mai vorbească.
Selectat acum:
Iov 31: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion