Geneza 27:1-17

Când Isaac a îmbătrânit, ochii lui și-au redus funcția până nu a mai putut să vadă cu ei. Atunci l-a chemat pe Esau care era fiul lui cel mai „mare”, zicând: „Fiule!” El a răspuns: „Sunt aici!” Isaac i-a spus: „Eu sunt bătrân și nu știu ziua în care voi muri. Ia armele tale – tolba și arcul –, du-te pe câmp și vânează ceva pentru mine. Apoi pregătește-mi o mâncare așa cum (știi că) îmi place mie și adu-mi-o să mănânc din ea, pentru ca să te binecuvântez înainte de a muri.” Rebeca asculta ce i-a spus Isaac fiului lui numit Esau. După ce el a plecat pe câmp ca să prindă vânat și să îl aducă (pentru tatăl lui), Rebeca i-a zis lui Iacov: „L-am auzit pe tatăl tău vorbind cu Esau și cerându-i ca înainte de a muri, să îi aducă vânat și să îi pregătească o mâncare (gustoasă) pe care să o mănânce, pentru ca să îl binecuvânteze în prezența lui Iahve. Acum, fiule, ascultă-mă și fă așa cum îți poruncesc! Du-te la turmă și alege-mi de acolo doi iezi, ca să îi fac tatălui tău o mâncare (gustoasă) exact cum îi place lui. Apoi tu i-o vei duce să o mănânce; pentru ca el să te binecuvânteze înainte să moară!” Atunci Iacov i-a răspuns mamei lui numite Rebeca: „Fratele meu – Esau – este păros, iar eu am pielea fără (acel) păr. Dacă tatăl meu mă va pipăi, mă va descoperi că sunt un înșelător; și voi atrage împotriva mea blestemul în locul binecuvântării!” Mama lui i-a zis: „Fiule, blestemul adresat ție, să vină împotriva mea! Dar tu ascultă-mă! Du-te și adu-mi iezii!” (Iacov) s-a dus, i-a luat și i-a adus mamei lui. Ea i-a pregătit o mâncare cum îi plăcea tatălui lui numit Iacov. Apoi a luat cele mai bune haine pe care le avea acasă fiul ei mai „bătrân” numit Esau; și l-a îmbrăcat cu ele pe fiul care era mai „tânăr”, numit Iacov. A pus pieile iezilor pe mâinile lui și pe partea fără păr a gâtului acestuia. Apoi i-a dat lui Iacov acea mâncare și pâinea pe care le pregătise.