Cântarea Cântărilor 5:7-16

M-au întâlnit străjerii care dădeau ocol cetății, m-au lovit și m-au rănit, mi-au luat voalul cei ce păzesc zidurile. Vă pun să jurați, fete ale Ierusalimului, dacă-l găsiți pe iubitul meu, ce-i veți spune?… că sunt bolnavă de iubire! Ce are iubitul tău mai mult decât alți iubiți, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult decât alții, de ne implori astfel? Iubitul meu este strălucitor și roșcat, unic între zeci de mii. Capul lui este aur pur, pletele lui sunt valuri, negre ca pana corbului. Ochii lui sunt ca niște porumbei de lângă cursurile de ape, scăldați în lapte, șezând lângă abundența de ape. Obrajii lui sunt ca niște straturi de mirodenii, ca niște răsaduri de miresme. Buzele îi sunt crini din care se prelinge smirna. Mâinile lui sunt inele de aur, decorate cu crisolit. Abdomenul îi este fildeș lustruit, acoperit cu safire. Picioarele îi sunt stâlpi de alabastru, așezați pe piedestale de aur pur. Înfățișarea lui este ca Libanul, distins asemenea cedrilor. Cerul gurii lui îi este atât de dulce și întreaga lui ființă este atât de plăcută! Așa este iubitul meu, așa este dragul meu, fete ale Ierusalimului.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Cântarea Cântărilor 5:7-16