Când a văzut Isus mulțimea din jurul Lui, le-a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării.
Atunci un cărturar s-a apropiat și I-a zis:
‒ Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge!
Însă Isus i-a spus:
‒ Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde-Și odihni capul.
Un altul dintre ucenicii Săi I-a zis:
‒ Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să-l înmormântez pe tatăl meu.
Dar Isus i-a zis:
‒ Urmează-Mă și lasă morții să-și înmormânteze morții!
Apoi S-a urcat în barcă, iar ucenicii Săi L-au urmat. Și iată că pe mare s-a stârnit o furtună puternică, astfel încât barca a fost acoperită de valuri; Isus însă dormea.
Ucenicii s-au apropiat și L-au trezit, zicând:
‒ Doamne, scapă-ne, că pierim!
Însă El le-a zis:
‒ De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor?
Apoi, ridicându-Se, a mustrat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare.
Oamenii au rămas uimiți și au zis:
‒ Ce fel de Om este Acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?
Când a ajuns de cealaltă parte a mării, în teritoriul gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați, ieșind din morminte. Erau atât de cumpliți, încât nimeni nu putea să treacă pe drumul acela.
Și iată că au început să strige, zicând:
‒ Ce avem noi de-a face cu Tine, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinui înainte de vreme?
Undeva mai departe de ei, era o turmă mare de porci care pășteau.
Demonii Îl rugau, zicând:
‒ Dacă ne alungi, trimite-ne în turma aceea de porci!
El le-a zis:
‒ Duceți-vă!
Ei au ieșit și au intrat în porci. Și iată că întreaga turmă s-a repezit pe râpă în jos, în mare, și a murit în ape. Păzitorii turmei au fugit și, intrând în cetate, i-au anunțat pe oameni cu privire la toate acestea și la ce li se întâmplase demonizaților. Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus. Când L-au văzut, L-au rugat să plece din teritoriul lor.