Luca 23:27-38

Pe Isus Îl urma o mare mulțime de oameni, printre care și niște femei care se băteau pe piept și-L jeleau. Dar Isus S-a întors spre ele și le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi și pe copiii voștri! Căci iată, vin zile în care se va spune: «Ferice de cele care nu pot rămâne însărcinate, ferice de pântecele care n-au născut și de sânii care n-au alăptat!». Atunci vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!» și dealurilor: «Acoperiți-ne!». Căci, dacă i se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?“. Au fost aduși și doi răufăcători, ca să fie omorâți împreună cu El. Când au ajuns în locul numit „Craniul“, i-au răstignit acolo pe Isus și pe răufăcători, unul la dreapta și unul la stânga Lui. Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!“. Apoi au tras la sorți, ca să-și împartă hainele Lui între ei. Poporul stătea acolo și se uita. Conducătorii își băteau joc de El, zicând: „Pe alții i-a salvat! Să Se salveze și pe Sine dacă este Cristosul lui Dumnezeu, Alesul!“. Soldații, de asemenea, își băteau joc de El. Ei se apropiau, Îi ofereau oțet de vin și ziceau: „Dacă Tu ești Împăratul iudeilor, salvează-Te pe Tine Însuți!“. Deasupra Lui era și o inscripție cu litere grecești, latinești și ebraice: „Acesta este Împăratul iudeilor“.