Ioan 18:15-27

Simon Petru și un alt ucenic L-au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. Petru însă stătea afară, la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa, apoi l-a adus pe Petru înăuntru. Atunci slujnica, portăreasa, i-a zis lui Petru: ‒ Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Acestui Om? El a zis: ‒ Nu sunt! Sclavii și gărzile făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. Marele preot L-a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii deschis. Întotdeauna i-am învățat pe oameni în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit. Iată că ei știu ce am vorbit“. După ce a spus Isus acestea, un slujitor din gărzile care stăteau acolo I-a dat o palmă lui Isus, zicând: ‒ Așa-i răspunzi marelui preot? Isus i-a răspuns: ‒ Dacă am spus ceva rău, dovedește ce anume este rău. Dar dacă am spus ce este bine, de ce Mă bați? Ana L-a trimis legat la Caiafa, marele preot. Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei l-au întrebat: ‒ Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Lui? Dar el a negat și a zis: ‒ Nu sunt! Unul dintre sclavii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis: ‒ Nu te-am văzut eu în grădină cu El? Petru a negat din nou. Și imediat a cântat cocoșul.