Versete biblice populare din Isaia 40

Partajează

El dă putere celui ostenit și înmulțește tăria celui vlăguit.

Cei tineri obosesc, iar cei maturi se ostenesc și se poticnesc, dar cei care speră în Domnul își întăresc puterea, se înalță ca pe aripi de vultur, aleargă, dar nu ostenesc, umblă, dar nu obosesc.

Oare nu știi sau nu ai auzit că Domnul este Dumnezeu veșnic? El, care a creat marginile pământului, nu obosește și nu se ostenește, iar inteligența lui nu poate fi pătrunsă.

Un glas strigă: „În pustiu pregătiți calea Domnului, îndreptați în loc neumblat o cale pentru Dumnezeul nostru!

Iarba se usucă, floarea se ofilește, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne pentru totdeauna.

Atunci se va descoperi gloria Domnului și toate făpturile o vor vedea împreună, căci gura Domnului a vorbit.

Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal vor fi nivelate, ce este strâmb va fi îndreptat, iar ce este colțuros va fi netezit”.

Ca un păstor își va paște turma: cu brațul lui va aduna mieii și-i va ridica la pieptul său, iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă.

Ridicați-vă ochii spre înălțimi! Cine le-a creat? El face să iasă, după număr, oștirile lor și le cheamă pe toate pe nume. De mulțimea puterii și de mărimea tăriei, nimeni nu este lipsit.

Cel care locuiește deasupra rotocolului pământului, ai cărui locuitori sunt ca lăcustele, el desfășoară cerurile ca o pânză și le întinde ca pe un cort de locuit.

„Vorbiți la inimă Ierusalímului și spuneți-i că suferința lui s-a terminat, că nelegiuirea sa a fost răscumpărată, pentru că a fost luat din mâna Domnului dublul pentru păcatele sale”.

Un glas zice: «Strigă!», dar a răspuns: «Ce să strig?». Orice făptură este ca iarba și toată frumusețea ei este ca floarea câmpului. Iarba se usucă, floarea se ofilește, pentru că Duhul Domnului suflă peste ele; cu adevărat, poporul este ca iarba.

Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere și brațul lui stăpânește! Iată, răsplata lui este cu el și faptele sale sunt înaintea lui!

„Mângâiați, mângâiați-l pe poporul meu!”, spune Dumnezeul vostru.

Cine a măsurat apele în căușul mâinii? Cine a calculat cerurile cu palma și cu banița, pulberea pământului? Cine a cântărit munții cu cântarul și colinele, cu balanța? Cine a orientat Duhul Domnului și care om l-a învățat ca sfetnic al său? Cu cine s-a sfătuit ca să dobândească pricepere, să învețe calea judecății, să-i indice știința și să-i facă cunoscută calea înțelegerii?