De-aceea, lui, Eu îi vorbesc,
Gură la gură, când doresc.
El vede chipul Domnului,
Pentru că Mă descopăr lui
Prin lucruri simple de-nțeles,
Căci el este al Meu ales.
Și-atunci vă-ntreb: cum ați putut,
Și oare cum nu v-ați temut
Ca împotrivă-i să-ndrăzniți –
Când rob Îmi este – să vorbiți?!”