Tu Iacove, tu rob al Meu,
Să nu te temi în ceasul greu!
Să nu te sperii Israele,
În ceasurile cele rele,
Căci însoțit vei fi mereu,
De către Mine! Astfel, Eu –
Pe tine – te voi fi scăpat,
Din ăst pământ îndepărtat
Și izbăvită o să fie
A ta sămânță, din robie.
Iacov se va întoarce-apoi,
În a lui țară, înapoi,
Și-o să trăiască liniștit.
De teamă, nu va fi pândit,
Căci nu va mai fi nimenea
Să-i risipească liniștea.”