Versete biblice populare din 2 Împărați 5

Partajează

Peste oștire, căpitan – În Siria – era Naman. Bine văzut el să vădea Și-n mare cinste se găsea, Căci Domnul – după cum voise – Pe Sirieni îi izbăvise Prin mâna omului acel. Cu toate-acestea însă, el, De lepră, a ajuns, lovit.

Atuncea, Elisei i-a zis, Printr-un argat ce l-a trimis: „Te scaldă în Iordan, de-ndată, De șapte ori, căci vindecată Îți va fi lepra, negreșit.”

Naman, atuncea, a făcut Așa precum i s-a cerut: Când, în Iordan, el a intrat, De șapte ori s-a scufundat Și-n urmă s-a tămăduit, Așa după cum a vorbit Prorocul Domnului. Astfel, Carnea care era pe el, Părea precum e cea pe care Numai un copilaș o are.

Dar când Naman a auzit, Ce-a spus argatul, mâniat, În mare grabă a plecat, Zicând: „Credeam că va ieși Și că mă va-nsănătoși Chiar Elisei. Mai credeam eu, Că Numele lui Dumnezeu O să Îl cheme, după care, Pe rana mea, mâna, el are Ca să și-o pună, și-n sfârșit, Așa să fiu tămăduit.

Dar slujitorii săi s-au dus, În fața lui și-astfel au spus: „Părinte, de ți-ar fi cerut, Un lucru greu, l-ai fi făcut. Ce ți-a cerut acest proroc, Acuma, nu e greu deloc. Fă ce ți-a spus: mergi la scăldat, Pentru că fi-vei vindecat.”

Când l-a văzut că e lovit De lepră, ea a cuvântat: „Stăpâne, de te-ai fi aflat Acuma, în Samaria – La un proroc, în țara mea – Sunt sigură că, negreșit, Demult erai tămăduit.”