Matei 5

Predica de pe munte

(Matei 5–7)

1Văzând mulțimile, Isus S-a urcat pe munte și, după ce S-a așezat, ucenicii Lui au venit la El. 2A început să le vorbească#5:2 nt Lit. Și, deschizându-Și gura, a început să-i învețe… și să-i învețe#5:2 nt A început să învețe (ἐδίδασκεν), un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul unei acțiuni, nu pe durata sau desfășurarea ei. astfel:

3Ferice de cei săraci în duh#5:3 ne Expresia „săraci în duh” se referă la oameni smeriți și pioși, care depind în mod conștient de Dumnezeu, și de care El Se îngrijește.,

căci a lor este Împărăția cerurilor!

4Ferice de cei ce plâng,

căci ei vor fi mângâiați!

5Ferice de cei blânzi,

căci ei vor moșteni pământul!

6Ferice de cei flămânzi și însetați după dreptate,

căci ei vor fi săturați!

7Ferice de cei milostivi,

căci ei vor avea parte de milă!

8Ferice de cei cu inima curată,

căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!

9Ferice de cei împăciuitori,

căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu!

10Ferice de cei persecutați din cauza dreptății,

căci a lor este Împărăția cerurilor!

11Ferice de voi când, din cauza Mea, oamenii vă vor insulta, vă vor persecuta și, mințind#5:11 ct Câteva mss (D it sys Tert) omit acest verb., vor spune tot felul de lucruri rele împotriva voastră. 12Bucurați-vă și înveseliți-vă, căci mare este răsplata voastră în ceruri; pentru că așa i-au persecutat și pe profeții de dinaintea voastră.

Sarea pământului și lumina lumii

(Mc. 9:50; Lc. 14.34-35)

13Voi sunteți sarea pământului. Dacă sarea își pierde gustul, cu ce se va săra iarăși? De nimic nu mai este bună, decât să fie aruncată afară pentru a fi călcată în picioare de oameni. 14Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15Nici nu aprind oamenii o lampă#5:15 nt Gr. λύχνος, făclie, lampă. În v. 14, 16, termenul folosit pentru „lumină” este φῶς. și o pun sub obroc#5:15 nc Obrocul (sau oborocul) este un vas mare și cilindric, confecționat din lemn, în care se țineau sau se transportau cereale. Expresia a pune ceva sub obroc = a feri de văzul lumii (DEX ’98, ediția online)., ci o așază pe un suport și, astfel, ea dă lumină tuturor celor din casă. 16Tot așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.

Isus și Legea

17Să nu gândiți că am venit să desființez Legea sau Profeții#5:17 ne Legea, Profeții și Scrierile formează împreună canonul Vechiului Testament. Isus se referă doar la primele două.; nu am venit să le desființez, ci să le împlinesc. 18Adevărat vă spun că, înainte de a trece cerul și pământul, nicio iotă sau o frântură#5:18 nt Sau cirtă. Termenul κεραία se referă la semnele diacritice, care dau o anumită valoare unei litere, sau la alte semne de scriere cum ar fi cratima, liniuța etc. de literă din Lege nu va trece până când nu se vor împlini#5:18 nt Lit. se vor întâmpla. Modificat pentru a evita înțelegerea eronată că, la eschaton, evenimentele se vor petrece din întâmplare, și nu după un plan prestabilit. toate lucrurile. 19Dacă cineva va călca#5:19 nt Gr. λύω, a dezlega, a relaxa, a anula, iar prin extensie, a încălca. cea mai mică din aceste porunci și-i va învăța pe oameni să facă la fel, va fi numit cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar cine le împlinește și-i învață pe alții să facă la fel, va fi numit mare în Împărăția cerurilor. 20Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nu veți intra nicidecum#5:20 (20, 26) nt Adverbul „nicidecum” nu apare în textul grecesc, ci este rezultatul traducerii dublei negații de tipul οὐ μή, nu nu, folosită frecvent cu rol de intensificare. în Împărăția cerurilor.

Despre mânie

21Ați auzit că li s-a spus celor din vechime: «Să nu ucizi!»#5:21 Ex. 20:13; Dt. 5:17. Oricine ucide va fi vrednic de judecată#5:21 nt Lit. „culpabil (ἔνοχος) în fața judecății” sau „pasibil de judecată”. Vezi BDAG 338, s.v. ἔνοχος 2.. 22Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său#5:22 ct Unele mss adaugă: fără motiv. va fi vrednic de judecată. Cel ce-i va zice fratelui său: «Prostule!#5:22 nt Aram.: Raca, un termen de înjosire a unei persoane în ce privește capacitatea intelectuală: Prostule!, Netotule!, Cap sec!» va fi vrednic de judecata Sinedriului, iar cel ce-i va zice: «Nebunule!» va fi vrednic de gheena#5:22 nt, nc Termenul gheenă (gr., Gehena) provine de la ebraicul Ghe-Hinom, Valea lui Hinom. Aici își aduceau canaaniții și chiar unii regi israeliți pe copiii lor, ca jertfă lui Moloh (2 Cr. 28:3, Ier. 32:35). Regele Iosia a pângărit această vale pentru a împiedica aducerea de jertfe umane acestei zeități canaanite (2 Împ. 23:10). Valea, situată la S de Ierusalim, a devenit groapa de gunoi a orașului. Focul permanent din această vale a dat naștere metaforei care descrie focul pedepsei finale a celor păcătoși. Vezi și v. 29, 30. de foc. 23Deci, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă-ți darul acolo în fața altarului și du-te, împacă-te mai întâi cu fratele tău, iar apoi vino și adu-ți darul. 25Împacă-te cu acuzatorul tău cât mai degrabă, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva acesta#5:25 nt Lit. acuzatorul. Termenul „acuzatorul” a fost înlocuit cu pronumele demonstrativ „acesta” pentru a evita repetarea acestuia. să te dea pe mâna judecătorului, iar judecătorul să te dea pe mâna gardianului și să fii aruncat în închisoare. 26Adevărat îți spun că nicidecum nu vei ieși de acolo până când nu vei plăti și ultimul bănuț#5:26 nc Codrantul este o monedă romană de cupru de mică valoare care, în primul secol creștin, echivala cu 1/64 dintr-un dinar..

Despre adulter

27Ați auzit că s-a zis: «Să nu comiți adulter!»#5:27 Ex. 20:14; Dt. 5:18 28Dar Eu vă spun că oricine privește o femeie, ca s-o poftească, a și comis adulter cu ea în inima lui. 29Dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate-l afară și aruncă-l#5:29 nt Lit. aruncă-l de la tine. În limba română această formulare este ușor pleonastică și, ca atare, am renunțat la precizarea „de la tine” care, oricum, este subînțeleasă din verbul a arunca. La fel și în v. 30, cu privire la mână., căci îți este mai de folos să-ți pierzi unul dintre mădulare, decât să-ți fie aruncat în gheenă tot trupul. 30Și dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, tai-o și arunc-o, pentru că îți este mai de folos să-ți pierzi unul dintre mădulare, decât să-ți meargă în gheenă tot trupul.

Despre divorț

(Mt. 19:9; Mc. 10:11-12; Lc. 16:18)

31S-a mai zis: «Cel ce-și va părăsi soția, să-i dea un înscris de despărțire#5:31 ne Un act de divorț. Vezi Dt. 24:1..» 32Dar Eu vă spun că oricine își lasă soția, dintr-un alt motiv#5:32 nt Pentru traducerea aici a termenului λόγος, cuvânt, prin „motiv”, vezi BDAG 601, s.v. λόγος 2.d. decât cel de curvie#5:32 nt Dt. 22:13-21. Probabil că Isus se referă la o situație similară cu cea din Deuteronom. Termenul πορνεία este un termen generic pentru orice fel de imoralitate de natură sexuală. Acolo unde reiese clar din context că termenul se referă la curvie, ca în cazul de față, el este tradus prin „curvie”. Acolo unde contextul nu precizează genul de imoralitate sexuală, termenul va fi tradus prin „desfrânare”. De același principiu ne vom folosi și la traducerea substantivelor πόρνος, desfrânat, și πόρνη, desfrânată., o face să comită adulter, iar cel care se căsătorește cu femeia părăsită comite adulter.

Despre jurământ

33Ați mai auzit că s-a spus celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să-ți împlinești față de Domnul jurămintele!»#5:33 Lev. 19:12. 34Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu; 35nici pe pământ, pentru că este reazemul#5:35 nt, ne Substantivul în gr. este ὑποπόδιον care, literal înseamnă „sub picioare” și se referă la scăunelul pe care cineva își reazemă picioarele atunci când este așezat pe un scaun (sau tron) mai înalt. Când termenul este folosit la figurat, inerentă îi este ideea de supunere a ceea ce este sub picioare față de cel care și-a așezat piciorul. Imaginea este împrumutată din practica învingătorilor în luptă care își puneau piciorul pe gâtul celor învinși. Aici, pământul cu tot ce este pe el îi este supus lui Dumnezeu. picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea Marelui Împărat. 36Nici pe capul tău să nu juri, pentru că tu nu poți un singur fir de păr să-l faci alb sau negru. 37Ci, cuvântul vostru să fie: da, da; nu, nu. Ceea ce este în plus față de acestea este de la Cel Rău.

Despre răzbunare

(Lc. 6:29-30)

38Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte!»#5:38 Ex. 21:24; Lev. 24:20; Dt. 19:21. 39Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău#5:39 nt Lit. celui rău, cu referire la omul care îi face rău celui credincios. Am tradus explicit pentru a evita confundarea „celui rău” cu diavolul.. Dimpotrivă, celui care te lovește peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt. 40Celui ce vrea să se judece cu tine și să-ți ia cămașa, lasă-i și haina#5:40 ne Contrar celor mai multe traduceri în limba română, Isus se referă la un om care vrea să ia cămașa (gr. χιτών, haina care se poartă dedesubt) aproapelui său, nu haina (gr. ἱμάτιον, haina de deasupra) acestuia. Legea interzicea oricum unui israelit să ia cu forța de la aproapele haina de deasupra (ἱμάτιον), mantia, care era groasă și-l proteja pe om de frig în timpul nopții (Ex. 22:26-27; Dt. 24:12-13). În consecință, nimeni nu putea cere în fața unei instanțe mantia (ἱμάτιον) aproapelui său, ci doar cămașa lui. Recomandarea lui Isus este ca ucenicul lui aflat într-o astfel de situație să nu se împotrivească, ci să-i lase răufăcătorului său și haina groasă care-i slujește de învelitoare peste noapte. Spre deosebire de Matei care prezintă o scenă în fața unei instanțe de judecată, Luca descrie o scenă violentă în care răufăcătorul smulge mai întâi mantia, apoi cămașa (Lc. 6:29-30). Cele două texte nu trebuie armonizate, așa cum s-a procedat în unele traduceri în limba română.. 41Dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, du-te cu el două. 42Celui care îți cere, dă-i, și nu întoarce spatele celui care vrea să împrumute de la tine.

Iubirea față de dușmani

(Lc. 6:27-28, 32-26)

43Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe dușmanul tău!»#5:43 Lev. 19:18. 44Dar Eu vă spun: Iubiți-i pe dușmanii voștri și rugați-vă pentru cei ce vă persecută, 45ca să fiți, astfel, fii ai Tatălui vostru Care este în ceruri, căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46Căci dacă iubiți pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare vameșii#5:46 nc Aici termenul se referă la colectorii taxelor pe care iudeii erau obligați să le plătească în beneficiul Imperiului Roman. nu fac la fel? 47Și dacă-i primiți bine numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare neamurile nu fac la fel? 48Așadar, fiți desăvârșiți după cum Tatăl vostru Cel ceresc este desăvârșit!

Nu geselecteerd:

Matei 5: NTSBR

Markering

Deel

Kopiëren