Mateus 9

Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨó'ke niî'

(Mc 2.1-12; Lc 5.17-26)

1Jesu wãtiâre kõ'â wĩroka be'ro yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, kɨ̃ɨ yaá makapɨ mahâmi pẽ'akɨ niîwĩ taha. 2Toopɨ́ ãpêrã ni'kɨ́ sihâ masitigɨre Jesu tirópɨ kɨ̃ɨ̂ pesaró me'ra wɨâ wã'kakãrã niîwã. Naâ “Jesu ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨre yɨ'rɨógɨsami”, niîkãrã niîwã. Naâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, Jesu sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Wãkû tutuaya. Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha', niîkɨ niîwĩ.

3Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurare Moisé dutî'kere bu'erã́ toopɨ́ niîkãrã niîwã. Naâ a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Ã'rí kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũgɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuagɨ́ niî'’, niî wãkûsari? Ã'rí marî weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'âro weé'kere akobohó masitisami”, niî wãkûkãrã niîwã. 4Jesu naâ tohô wãkusére masîgɨ, naâre niîkɨ niîwĩ:

—De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re yã'âro wãkûti? 5De'ró niisé pe'e diâsati butia'ti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” ou “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niisé pe'e diâsa weeti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́ ĩ'yâtimirã, ẽho peóya marí'. “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niikã́ pe'e maa, kɨ̃ɨ̂ sihasére ĩ'yâ toharãpɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî ẽho peó'. 6Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yógɨ, ã'rí sihâ masitigɨre yɨ'rɨógɨti. Teé me'ra mɨsâ yɨ'ɨ̂ masá yã'âro weé'kere akobohó masisere masîrãsa', niîkɨ niîwĩ.

Be'ró sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyá'karore tuu tõré, mii wɨá toháagɨsa' mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ, niîkɨ niîwĩ.

7Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, sihâ masitigɨ wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ. 8Masá kɨ̃ɨ̂ tohô wa'asére ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨákãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re a'tîro niîkãrã niîwã:

—Mɨ'ɨ̂ tutuasé masɨpɨ́re o'ô'ke ãyú yɨ'rɨa', niîkãrã niîwã.

Jesu Mateu a'ti pũrí ohâ'kɨre pihî'ke niî'

(Mc 2.13-17; Lc 5.27-32)

9Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro wa'âgɨ, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ bokawĩ. Yɨ'ɨ̂ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basari wi'ipɨ da'rágɨ duhîwɨ. Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Yɨ'ɨ̂ me'ra a'tiá”, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwɨ.

10Be'ró yaá wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'âgɨ wa'âwĩ. Naâ ba'arí kura ãpêrã kẽ'ra pãharã́ niyéru wapa seérã, tohô niikã́ Judeu masa “Yã'âro weerã́ niîma” niî no'orã kẽ'ra ba'ârã ehâwã. 11Fariseu masa tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awã:

—De'ró weégɨ mɨsâre bu'egɨ́ niyéru wapa seérã, ãpêrã yã'âro weerã́ me'ra ba'âti? niîwã.

12Naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîwĩ:

—Do'âtise moorã́ akô yee dutirã dutúrure a'mâtisama. Do'âtirã pũrikã a'mâsama. 13Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ naâ ohâ'kere bu'êrã wa'âya. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere a'tîro ohâkãrã niîwã: “Yɨ'ɨ̂ ãpêrãre pahá yã'a duti'. Wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peosere ɨá wee', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâ no'owɨ. Yɨ'ɨ̂ “Ãyurã́ niî'” niirã́re a'mâgɨ a'tîtiwɨ. Ãpêrã “Ɨ̃sâ yã'arã́ niî'” niirã́ pe'ere a'mâgɨ a'tîwɨ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨ a'tîwɨ, niîwĩ Jesu.

Jesuré “Mɨ'ɨ̂ bu'erã́ de'ró weérã be'tí weeti?” niî'ke niî'

(Mc 2.18-22; Lc 5.33-39)

14Be'ró João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã Jesu tirópɨ sẽrí yã'arã etâwã:

—De'ró weérã ɨ̃sâ weeró noho, tohô niikã́ fariseu masa weeró noho mɨ'ɨ̂ bu'erã́ pe'e Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, be'tí weeti? niîwã.

15Naâ tohô niikã́, Jesu yɨ'tiwĩ́:

—De'ró weeákɨhɨ amûkã dɨ'tegɨ́ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ pihîo'kãrãre bɨhâ weti, be'ti dutí boosari? Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã apêropɨ miáaka be'ro pũrikãre bɨhâ weti, be'tirã́sama. Jesu, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî' yuhûpɨ; yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niîtikã pũrikãre, be'tirã́sama niîgɨ, tohô niîwĩ Jesu.

16Apêye naâre niî nemowĩ:

—Meharó su'tîro ma'ma kaséro koeyá marirí kasero me'ra serê õ'ota basió wee'. Tohô weekã́ maa, ma'ma kaséro koekã́ wehê dɨo, meharó su'tîrore maatá wehê tɨ̃'resa'. Nemoró pahirí pee tɨ̃'rɨ̂ nemosa'. 17Tohôta wa'ása' ma'má vinho meha ahúro wa'îkɨ̃rã kasero me'ra weéka ahuropɨ pose yeékã. Pa'mɨ́ yɨ'rɨ, tii ahúro tɨ̃'rɨ̂, vinho piôste pe'tia wa'ása'. Tohô wa'akã́, vinho bahu dutiá wa'ása'. Tii ahúro kẽ'ra kõ'â wa'ása'. Tohô weéro ma'má vinhore ma'ma ahúropɨ pose yeé no'o'. A'tîro weekã́ vinho, tohô niikã́ tii ahúro keoró tohá me'rikã'sa', niîwĩ Jesu. Dɨporópɨ weeséti'ke me'ra Jesu kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakã ma'má bu'esé moretá basió wee' niîgɨ, tohô niîwĩ.

Jairo makoré, tohô niikã́ diî meha kɨogóre Jesu yɨ'rɨó'ke niî'

(Mc 5.21-43; Lc 8.40-56)

18Jesu João wamê yeegɨ bu'erã́re uúkũri kurare ni'kɨ́ Judeu masa nererí wi'i wiôgɨ etâwĩ. Jesu tiró ehâ ke'a, niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ mako ni'kâroakã wẽrîa wa'âmo. Tohô wa'âmikã, yaá wi'ipɨ wa'â, koôre yãa peókã, masagósamo taha, niîwĩ.

19Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra ba'pâti wã'kawɨ.

20Ma'âpɨ ɨ̃sâ wa'arí kura ni'kó numiô doze kɨ'mari diî mehare do'âtigo a'tîko niîwõ. Koô Jesu sẽ'êmapɨ a'tî, kɨ̃ɨ yaró su'tîro yapapɨ yẽ'ê yã'ako niîwõ. 21A'tîro wãkûko niîwõ: “Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ yaró su'tîrore da'rá yã'ase me'ra yɨ'rɨgósa'”, niîko niîwõ. 22Koô yẽ'ê yã'akã tɨ'ó yã'agɨ, Jesu koôre mahâmi ĩ'ya, niîwĩ:

—Wãkû tutuaya. Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá', niîwĩ.

Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, diî wihamí'ke bɨ'â nɨ'ka pe'tiá wa'âkaro niîwɨ.

23Be'ró Jesu wiôgɨ yaá wi'ipɨ ehâgɨ, naâ wee wɨáro noho wẽrî'kore yaarí kura basâ peorãre boka eháwĩ. Tohô niikã́ masá kẽ'ra ɨpɨ́tɨ utikã́ ĩ'yâwĩ. 24Kɨ̃ɨ̂ tií wi'i po'peapɨ niirã́re “Wiháaya. Koô wẽrîtimo. Kãrígo weemó”, niîwĩ.

Teeré tɨ'órã, masá kɨ̃ɨ̂re buhíkã'wã. 25Jesu naâre wiháa dutiwĩ. Be'ró wẽrî'ko pesarí tũkupɨ sãháa, koo yaá amûkãpɨ yẽ'êkɨ niîwĩ. Tohô weekã́, koô wã'kâ nɨ'kako niîwõ. 26Be'ró niî pe'tiro tií di'tapɨre Jesu koôre masó'ke kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ.

Jesu pɨárã kapêri ĩ'yâtirãre yɨ'rɨó'ke niî'

27Jesu wiôgɨ yaá wi'ipɨ niî'kɨ wiháari kura pɨárã kapêri ĩ'yâtirã kɨ̃ɨ̂re karíkũ siru tuuwã.

—Davi paramí niî turiagɨ, ɨ̃sâre pahá yã'a kureya, niî karíkũwã.

28Be'ró wi'ipɨ́ sãháakã, kapêri ĩ'yâtirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâwã. Naâre sẽrí yã'awĩ:

—Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yakã́ wee masísere ẽho peóti? niîwĩ.

—Ẽho peó', niî yɨ'tiwã́.

29Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâ kapêripɨ yãa peówĩ.

—Mɨsâ ẽho peó'karo noho keoró wa'aáto, niîwĩ. 30Tohô niikã́ta, naâ ĩ'yâwã. Be'ró “Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tohô weesére ãpêrãre werêtikã'ya”, niîwĩ.

31Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, naâ wiháaka be'roakãta niî pe'tiro tií di'tapɨ kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'rɨó'kere werêste pe'okã'kãrã niîwã

Uúkũ masitigɨre Jesu uúkũkã weé'ke niî'

32Kapêri ĩ'yâti'kãrã wiháari kura a'tîro wa'âwɨ. Ãpêrã Jesu tirópɨ ni'kɨ́ uúkũ masitigɨ wãtî sãháa no'o'kɨre mii eháwã. 33Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, wãtî kɨ̃ɨ̂pɨre niigɨ́re kõ'â wĩrowĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ uúkũ masiti'kɨ uúkũ nɨ'kawĩ. Tookãhárã teeré ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ maria tĩharã, a'tîro niîwã:

—Marî a'tó Israel kurakãharã tiropɨre tohô wa'akã́, neê ni'kâti ĩ'yâtirã niîkãti, niîwã.

34Fariseu masa pe'e a'tîro niîwã:

—Wãtiâ wiôgɨ tutuaró me'ra ã'rí wãtiâre kõ'â wĩrosami, niîwã.

Jesu masaré pahá yã'a'ke niî'

35Jesu niî pe'tise makaripɨ Judeu masa neresé wi'seri nɨkɨ bu'ê kusiagɨ wa'âwĩ. Ãyusé kiti Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werêwĩ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisé kitire werêgɨ wa'âwĩ. Do'âtirãre no'ó naâ pũrî no'osere yɨ'rɨówĩ. 36Masaré ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'awĩ. Naâ bɨhâ wetirã, wãkû tutuatirã ovelhare ko'tegɨ́ moorã́ weeró noho niîwã. 37Tohô weégɨ Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ:

—Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Marî otesé pehé pĩ'rí dɨkâti'. Teeré miirã́ pe'e mari boó kurema. 38Tohô weérã teé otesé wiôgɨre ãpêrã miî tamuahãre sẽri nemóya, niîwĩ Jesu. A'té weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî sĩ'rirã, pãharã́ waro niîma. Mehô tee kitíre wererã́ pe'e pehêterãkã niîma. Tohô weérã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ o'ôo' nemokã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîwĩ Jesu.

Voafantina amin'izao fotoana izao:

Mateus 9: tuo

Asongadina

Hizara

Dika mitovy